Posted by: childagain | December 20, 2008

Pescăruşul Jonathan Livingston

Nu
puteam să trec în revistă cărţile şi autorii care m-au marcat, sau cel
puţin m-au emoţionat, şi să nu spun câteva cuvinte şi despre acest
minunat “Pescăruş”. Oricine citeşte povestea idealistului pescăruş
pierdut într-o lume conformistă nu poate să nu fie mişcat de eforturile
sale de a-şi păstra visele, şi de a lupta pentru ele, precum şi de
frumuseţea sufletului său, care nu se alterează în urma încercărilor.
Desigur
că povestea este o parabolă, plină de înţelepciune şi adevăr, dar
datorită modului simplu şi sugestiv în care este scrisă este accesibilă
tuturor vârstelor. Pentru copii, poate rămâne o minunată poveste, dar
pentru cei mari, constituie un prilej de meditaţie şi evaluare a
propriilor vieţi. Câţi asemenea pescăruşi nu există printre noi, şi
care renunţă la a-şi desăvârşi zborul doar pentru că “stolul” le spune
că acest lucru nu le aduce nici un folos? (“Viaţa este necunoscutul şi
incognoscibilul, noi am fost aduşi pe lume ca să mâncăm şi să
supravieţuim cât mai mult.”) Iar dacă persistă în “nebunia” lor, stolul
îi va alunga…
Şi totuşi, pescăruşul din povestea noastră nu renunţă! Se antrenează în continuare, iar “ceea ce visase cândva pentru stol, câştiga acum doar pentru el.” Şi ceea ce descoperă el în continuare este faptul că “pescăruşii
trăiesc atât de puţin din cauza plictiselii, fricii şi mâniei, şi că o
dată alungate acestea viaţa lui avea să fie lungă şi frumoasă.”

Iar
la un moment dat, în viaţa sa apar Învăţătorii! Ei îl duc în lumea de
care aparţinea cu adevărat, şi în care se putea desăvârşi oricât de
mult ar fi dorit. Era un apogeu al vieţii sale…sau, cel puţin, aşa credea el!

Însă, după un timp…pescăruşul nostru simte dorul
după cei rămaşi acasă! Şi doreşte să se întoarcă pentru a-i învăţa şi
pe ei… Dialogul în care îşi explică motivaţiile învăţătorilor şi
tovarăşilor săi este o capodoperă de gingăşie şi înţelepciune:
“- Nu înţeleg cum poţi iubi un cârd de păsări care tocmai au încercat să te ucidă.

Dar, Fletcher, nu asta iubeşti la ei! Nu iubeşti ura şi răutatea.
Trebuie să te străduieşti să vezi adevăratul pescăruş, partea bună din
fiecare. Trebuie să-i ajuţi şi pe ei s-o vadă în ei-înşişi. Asta
înţeleg eu prin dragoste.”

Dar,
pentru a nu vă răpi plăcerea lecturii, nu voi relata amănunţit urmarea
acestei minunate poveşti. Dealtfel, după cum am spus, nu povestea în
sine contează, ci mai ales ceea ce se ascunde în spatele ei. Lucruri
care ar trebui cunoscute de orice om care începe să gândească!
Închei
oferindu-vă câteva minunate “spicuiri” din înţelepciunea pescăruşului
proscris, în speranţa că vă vor lumina momentele de introspecţie:

“Pescăruşii
care dispreţuiesc desăvârşirea de dragul călătoriei nu ajung nicăieri,
chiar aşa încet cum zboară ei. Cei care renunţă la călătorie de dragul
desăvârşirii ajung imediat.”
“Nu uita să te desăvârşeşti în iubire.”
“Zborul perfect este numai un pas în direcţia exprimării adevăratei noastre naturi.”
“Să
nu crezi ce-ţi spun ochii. Ei oglindesc numai piedicile. Priveşte cu
gândul, descoperă ceea ce ştii deja, şi şi vei vedea cum trebuie să
zbori.”
“De ce oare cel mai greu lucru este să convingi o pasăre că e liberă şi că şi-o poate dovedi sieşi cu puţin efort?”(Richard Bach)


Responses

  1. Frumosi pescarusii tai, child.

  2. Foarte frumos exemplul tău, deşi trist!(Demult mi-am zis că trebuie să îmi fac timp pentru Anthony de Mello!)Aşa este, după cum spune şi Sartre: "nu contează atât ceea ce se face cu un om, cât ceea ce face el din ceea ce s-a făcut din el." Dacă vulturul respectiv ar fi nutrit măcar o mică dorinţă de schimbare, soarta lui ar fi fost alta!(Interesant de aflat dacă o găină crescută de un vultur s-ar fi comportat ca un vultur!:) Eu înclin să cred că măcar ar fi încercat!)
    Mulţumesc pentru exemplu, şi pentru că m-ai făcut să înţeleg că în lume există mulţi pescăruşi( sau, vulturi adevăraţi:))!

  3. Ba ţine, şi încă foarte mult!:) Recunosc în tine un fel de nihilist:), dar problema nihiliştilor este următoarea: dacă dărâmi, ce pui în loc? Sau, mai bine-zis, nu ai voie să dărâmi(fie şi o idee, un ideal, o concepţie), până nu înveţi să construieşti!
    Asta e o problemă şi la nivel individual, şi social.
    Societatea noastră arată aşa cum spui (deşi, e doar unul dintre aspecte, mai sunt şi altele, mai optimiste!) tocmai pentru că e constituită din prea mulţi indivizi care dărâmă fără să pună ceva în loc.
    Eu personal, şi mulţi oameni pe care îi cunosc, am reuşit "să ne înălţăm deasupra noroiului", adică am trăit fără compromisuri. Când a trebuit, ne-am spus părerea, oricât ne-a costat. Nici "sărăcia plus idealuri" nu a fost o problemă, pusă în balanţă cu îmbogăţirea rapidă! Poţi să trăieşti frumos oriunde, numai să vrei asta, şi să ai credinţă.

    Totuşi, te rog să citeşti cartea, dacă încă nu ai făcut-o! Nu are ce să îţi strice!:)

    O seară bună, şi să depăşeşti faza pesimistă!

  4. Şi eu am fost studentă, şi ştiu ce înseamnă să faci o facultate ca asta, din toate punctele de vedere! Oricum, blogul tău este foarte bine documentat, şi în plus, oferă o informaţie accesibilă tuturor categoriilor, ceea ce e un lucru foarte util.
    Succes mai departe, şi Sărbători fericite!

  5. Da, sunt frumoşi şi pe dinăuntru, şi pe dinafară!:)

    Mulţumesc de vizită, şi un week-end frumos!

  6. Nu stiu cum este „lumea noastra” sau cea a pescarusilor, dar stiu ca Romania este tara lui Cain. In aceasta tara a noastra, o suta de ciori pot dobori minunatul tau pescarus. Nimic nu te poate inalta deasupra noroiului. Orice ai face, este inutil; acelasi noroi te asteapta. „Pescarusul” lui Livingston nu este decat o fiinta gramatologica, o repetitie formala. Este un simulacru ce iti aminteste ca traiesti intr-o lume a desertaciunilor. In desertul postmodern nu poti supravietui doar cu cateva lirisme vagi. "Pescarusul" nu tine de sete. Ma rog, sufletelele acestea gingase sunt de alta parere… :)))

  7. Vă mulţumesc că-mi citiţi ce scriu şi eu şi mai lăsaţi din când în când câte un comentariu- deh eu doar studentă deocamdată… (http://doctoritza.weblog.ro/)

  8. Foarte frumoasa povestea… Insa lumea noastra este mult mai cruda, intr-un anume sens, decat cea a pescarusilor, iar preconceptiile si ipocrizia ce exista pretutindeni ne impiedica zborul.
    Ca sa nu mai spun ca a iubi pe cineva pentru ceea ce are bun si a nu-l dispretui pentru ceea ce are rau este un tel foarte greu de atins… Dar nu imposibil…:)

  9. Este una din cartile pe care regret ca nu am ajuns sa o citesc. Dar odata cu virsta, timpul intra din ce in ce mai mult in sac…
    Este una dintre cele mai frumoase carti tiparite in ultimii ani, si cred ca imi voi face timp pentru ea.

  10. Draga Child,

    Iti multumesc pentru disponibilitatea cu care ne raspunzi tuturor.

    Iti doresc un an nou fericit si plin de impliniri.

    La multi ani.

  11. La mulţi ani şi ţie!

  12. E o carte destul de subtirica (in privinta aspectului doar!:)), si se citeste foarte usor. Cred ca ti-ar placea!
    Ma bucur ca ti-ai facut timp sa afli cateva lucruri despre ea. Aici prezint doar carti si personaje care mi-au atins sufletul, sau m-au marcat intr-un fel.

  13. Lumea noastră nu este mai crudă decât a pescăruşilor, ci doar îşi "mentalizează" mai bine cruzimea! În povestea de faţă, pescăruşii l-au alungat pe acela dintre ei care a încercat să descopere secretele zborului desăvârşit. În lumea oamenilor (şi în zilele noastre), se petrece o "ostracizare" mai mult de natură psihologică, dar în esenţă, oglindeşte acelaşi fenomen.
    E adevărat că a iubi astfel e foarte greu…dar tocmai asta e lecţia! Până la urmă, şi pescăruşul nostru descoperă că a zbura desăvârşit e tot una cu a iubi desăvârşit.
    E o poveste minunată, şi se citeşte foarte uşor. Dacă nu ai cartea, poate ne întâlnim cândva să ţi-o împrumut!

    Te îmbrăţişez, şi un week-end…cu pescăruşi!:)

  14. O carte cu adevarat remarcabila. Iti scriu si eu un citat, din Anthony de Mello:
    "Un om a găsit un ou de vultur şi 1-a pus în cuibarul unei găini de curte. Puiul de vultur a ieşit din ou o data cu puii de găină şi a crescut împreună cu ei. Toată viaţa lui, vulturul a făcut ceea ce au făcut şi puii de curte, crezând că este pui de curte. A scurmat pământul după viermi şi insecte. A cloncănit şi a cotcodăcit. Dădea din aripi şi zbura un pic în aer.
    Anii au trecut şi vulturul a îmbătrânit foarte tare. Într-o zi el a văzut o pasăre splendidă deasupra lui, pe cerul fără nori. Aceasta plana într-o graţioasă măreţie printre curenţii puternici, abia bătând din aripile sale viguroase, aurii. Bătrânul vultur privi în sus cu veneraţie. Cine e acesta? a întrebat el. Acesta este vulturul, regele păsărilor, i-a spus vecinul său. El aparţine Cerului. Noi aparţinem Pământului – noi suntem găini. Şi astfel vulturul a trăit şi a murit ca o găină, pentru că asta a crezut că este."
    Cam in acelasi ton cu Jonathan Livingston, nu? Fie vulturi sau pescarusi, cu toti suntem meniti pentru inaltimi. Sarbatori frumoase si toate cele bune.


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Categories

Cartea cu desene

Un loc in care am stins deznadejdea si am aprins speranta! Un loc cu praf de vise implinite!

ankalavinia

...din inima, cu suflet

drumuldinmine

Salut frumusețea din tine și în tăcere îți iubesc întunericul, OM.

Bio Vivo Terapii

Vindecarea este modul de comunicare al Spiritului!

biovivoblog

Bio este viata

Haide la ţară!

Viaţa unui orăşean la ţară. Ieşirea din sistem!

IMENSITATEA IUBIRII CU MARIA BOTNARU

Port cuvântul, că-i sunt omul, care-i duce-un rost, ca pomul: Nu-i pe lume armonie mai înaltă și mai vie, ca frumoasa POEZIE! Maria BOTNARU

nou despre nou

pace si lumina - pastrati rodul vietii

Zully's Words

Citește și mergi mai departe

Muzica care sapa

This WordPress.com site is the bee's knees

my virtual playground

I'm a global citizen and I live what I love... being here is also being away from elsewhere…:-)

Subconstientul genial

Speranta noastra spre nemurire

Trezire divina

Lumina si iubire - IUBITI-VA DRAGII MEI !!!

Alexandru V. Dan

Proza . Fantasy . Poezie . Eseu

Blogul unui om

Ești liber să trăiești.

Artele şi ştiinţele vieţii

Safiriu e sufletul meu, călător impregnat cu tainice lumi, amuş un catarg cu peri mătăsoşi, mânezi o crisalidă de cerneală.

Insula Ekklesia

Un blog pentru (tine)ri - Sa ai primavara in suflet mereu!

Genunchiul Lumii

blogolumea. strada sforii. poezie pierdută

naomikko

Have a great journey.

innerspacejournal

O revistă de explorare a frumosului din gând

WordPress.com

WordPress.com is the best place for your personal blog or business site.

%d bloggers like this: