Posted by: childagain | December 30, 2008

Despre conexiunea artă-educaţie-spiritual

Am avut de curând bucuria şi onoarea de a citi pe un blog prieten un articol referitor la conceptul de metanoia, care semnifică, în mare parte, o educaţie printr-o “trecere dincolo” de material şi imediat. Poate părea un concept cam abstract, dar nu e deloc aşa, pentru cine simte acest mod de educaţie.”A simţi” semnifică aici “a înţelege”, dar nu numai prin intermediul minţii raţionale. O înţelegere aşa cum apare uneori în străfulgerări, atunci când ni se arată clar o soluţie mult timp căutată! Însă, această înţelegere se poate extinde temporal, sau poate deveni “un mod” de receptare – bineînţeles, dacă se respectă nişte reguli. (Şi în acest sens pot aminti  doar condiţia esenţială  pusă de Brâncuşi pentru o viaţă şi o creaţie deplină: “ieşirea din Eu.”)

Ca să închei paranteza referitoare la înţelegere, voi mai spune doar că acest tip de înţelegere “dincolo de minte” se aliniază perfect tipului de educaţie “dincolo de material.” Ca să nu devin prea abstractă, voi spune că această educaţie apelează în special la simboluri – în speţă, simbolurile artistice, dar nu numai – şi la trăiri emoţionale. Aşa cum o face şi Evanghelia, în alt registru! Poate părea o exagerare, sau o lipsă de respect, dar eu m-am referit doar la forma educaţională, care e similară (pilde, simboluri, implicare emoţională). Desigur însă că în privinţa conţinutului există mari diferenţe! Diferenţe care depind de specificul fiecărui artist, sau “educator.”

Unii oameni îşi pot închipui, desigur, că educaţia prin artă înseamnă de fapt educaţie artistică. Adică, să ştim la perfecţie curente literare şi de alt gen, artişti, opere…Nu spun că nu este o educaţie necesară şi aceasta, într-o anumită etapă a devenirii noastre, şi de ea chiar se ocupă, in mare parte, profesorii de materii umaniste din liceu. Însă, adevărata educaţie începe abia după aceea, sau poate începe chiar şi fără “etapa acumulărilor culturale.” Ea se referă la modul de receptare a mesajului artistic, şi la transformările pe care le operează acesta în fiinţa noastră. Uneori, putem învăţa dintr-o poezie (prin acel mod de a înţelege de care vorbeam anterior) mai mult decât din toate predicile şi discursurile religioase sau sociale. Pur şi simplu, este o informaţie care se oferă în mod direct sufletului (ale cărui structuri subtile sunt influenţate de tot ceea ce “ingurgităm”), şi îl influenţează nemijlocit.

Şi, ca să dau un exemplu, voi reda câteva strofe dintr-o minunată poezie de Blaga, care sugerează atât de minunat şi de clar acea “ieşire din Eu”, sau exerciţiul smereniei creştine, încât nici o predică religioasă nu ar fi mai eficientă: “Dacă m-aş pierde în toate/ şi-aş rămânea fără nume/ aşa ca o pană căzută din zbor, din aripa pajurei;/ n-aş mai fi singur pe lume.[…] Dacă-aş uita cine sunt, trădându-mă pentru o altă lumină,/ în trupul meu osul s-ar face aur./ Privighetoarea în noapte/ de sufletul meu nu s-ar feri ca de-o rea vizuină.”

Sau, această minunată poezie de Grigore Vieru postată de un alt artist pe un blog prieten, care vorbeşte atât de minunat şi de complet despre căldura dragostei materne, încât nu ne mai este necesară nici o demonstraţie! Sau, oare mai este necesar să  amintesc minunata forţă emoţională mobilizatoare a unor cântece precum “Hora Unirii” sau “Internaţionala”? (La care contribuie, desigur, şi muzica!)

Toate acestea semnifică elocvente exemple ale educaţiei prin artă, care are loc independent de voinţa noastră. Nu ne propunem să fim mişcaţi de un cântec, sau o poezie, dar totuşi se întâmplă! Nu ne propunem să ne regăsim în frământările spirituale sau căutările unui anumit artist, dar totuşi se întâmplă! Nu ne propunem să ne facem un bilanţ al vieţii, şi o evaluare a scopului ei atunci când citim poeme  filosofice, dar totuşi se întâmplă!

Desigur însă, că aceste lucruri se întâmplă numai spiritelor pregătite! Ar fi absurd să pretindem că absolut toţi oamenii, de la colibă pînă în palat, vor recepta la fel mesajul artistic! Însă, ceva tot vor recepta…şi aici intervine rolul artistului, care trebuie să se facă “perceptibil” cât mai multora! Întrucât arta adevărată este şi o răspundere, şi un mijloc educaţional – că vrem, sau nu vrem – şi atunci trebuie să îşi asume rolul de “educator”!

Există şi nenumărate exemple de receptare negativă a artei, sau, mai bine-zis, de  “educare” în sens negativ. Lazarev terapeutul amintea în cărţile sale despre melodii de muzică uşoară sau poezii cu un puternic mesaj egoist, de axare pe satisfacerea propriilor dorinţe, şi care influenţează negativ în mod subtil structurile sufletului.(Deşi muzica poate fi foarte frumoasă, dar nu face decât să fixeze mai bine mesajul nociv.) El-însuşi fiind şi artist  (pictor)  şi clarvăzător, putea vedea  în mod direct efectele  artei asupra corpurilor subtile. Despre picturi sau sculpturi spune în mod explicit că pot influenţa energetic şi spiritual până şi spaţiul în care sunt aşezate, cele “negative” putând duce chiar la îmbolnăviri ale persoanelor ce locuiesc acolo! (În acest sens, nu pot să nu îmi amintesc nişte  oribile sculpturi  în metal  din oraşul meu, plasate într-o zonă centrală, şi care par să agreseze aproape vădit retina!)  Aşadar, arta nu poate fi “inofensivă”, ea oricum poartă un mesaj, chiar şi dincolo de voinţa creatorului respectiv. ( Tot Lazarev spune că  în  picturi  şi sculpturi se află  “codificat” nu numai mesajul aparent, ci şi cel  indus de starea  de spirit  a  autorului din momentul creaţiei.)

Iată deci că acest concept al “educaţiei prin cultură şi artă” nu e deloc abstract! Însă, ca să se producă metanoia, este necesar ca arta să devină un element de legătură cu transcendentul, să se refere la acele “modele transcendente ale lucrurilor vizibile”, sau la transpunerea estetică a legilor universale, sau a sentimentelor profunde şi dezinteresate. Sau, după cum spune tot Brâncuşi, să ajungă la “esenţe”!  Lucru accesibil artistului  doar printr-o  intensă  pregătire  spirituală, şi  “renunţare la eu”.  În fapt,  inspiraţia artistică are mari tangenţe cu revelaţia mistică! Întrucât şi artiştii adevăraţi, şi misticii, “nu aparţin acestei lumi”!

Şi, întrucât am spus destule lucruri, voi încheia prin câteva cuvinte ale unor mari artişti referitoare la rolul educativ al artei:

“Arta este un război cu propria noastră imperfecţiune.” (Panait Istrati)

“A scrie frumos înseamnă aproape a gândi frumos, şi de aici nu este departe până la a te comporta frumos.”(Thomas Mann)


Responses

  1. La mulţi ani!

  2. O noua idee de dezbatut, pe care as vedea-o discutata pe blogul tau, Child: Conexiunea arta-educatie-spiritual, la care eu as adauga si eventuala componenta materiala. Stiu ca acest lucru este un contradictie cu sustinerile mele de "arta pentru arta" (agreez acest concept), dar nu putem face abstractie de determinarile materiale ale artistilor, creatorilor in general. Cred ca si acest blog al tau s-ar putea inscrie intr-un cerc de dezbateri culturale, pe care ma gindesc sa-l dezvolt in viitor.

  3. A, am uitat, am o supriza pentru tine, ti-o voi "descrie" la telefon peste o ora, acum e 15,42 -31.12.2008, te pup, sper sa fie de bun augur! :)) !!

  4. tot am mai uitat sa-ti spun ceva, stii am fost degeaba suparata, adminii uitasera sa-mi modifice scala… :))), uita-i-ar necazurile! :)))

  5. La Multi, Multi Ani!

  6. Altmarius, nu mă pot opri să redau aici surprinzătoarele cuvinte ale lui Cezar Ivănescu, descoperite de mine recent pe blogul său:

    "Nu fac o condiţie sine qua non din asta, dar poezia, în general, în textul ei scris, trebuie să se îndrepte către religie, către mit, către valorile mari, tradiţionale. Şi ea să răspundă unei nevoi reale a omului, să fie programată în societate, pentru că în momentul în care o laşi ca un simplu divertisment, poezia niciodată nu va mai redeveni o mare artă. Ea trebuie făcută pentru marele public (marea poezie trebuie să fie înţeleasă şi de ultimul analfabet şi de primul savant al unei ţări). Ăsta-i regimul marii poezii."

    Este chiar finalul interviului său de pe prima pagină. Poate ar trebui trecute şi ele în dezbatere!

  7. Mulţumesc, dragă altmarius, dar cred că şi această dezbatere ar fi mai potrivită pentru blogul tău decât pentru al meu, pentru că al meu nu este un blog de cultură "pur", ci e un picuţ mai "eclectic"! Dar, chiar m-ar bucura să pui în discuţie această idee, dintr-un punct de vedere mai practic. (Eu am abordat aici mai mult aspectele spirituale.) Şi, desigur că mă voi bucura să iau parte la dezbatere, aşa cum mă bucur să contribui la tot ceea ce are tangenţă cu susţinerea culturii.
    La mulţi ani pentru 2009, şi multă forţă să îţi pui în aplicare ideile!

  8. La multi ani, draga mea, La multi si impliniti ani pe toate fronturile!
    Inima mea te strange in brate cat poate ea de tare!

  9. Mulţumesc, de-abia aştept!:) La mulţi, mulţi ani şi ţie! Şi fericiţi!

  10. Dragă Child,
    Îţi doresc ţie, lui Ionuţ şi celor dragi, multă sănătate, succese şi bucurii.
    LA MULŢI ANI!
    Cu toată dragostea,
    Mirela

  11. Dragi prieteni, va multumesc din suflet pentru vizita, si pentru urari, mai ales ca a fost o surpriza placuta prezenta voastra aici, in aceasta zi atat de plina! Va doresc si eu voua tot binele din lume, si sa incepeti un an mai bun si mai bogat in impliniri decat cel vechi!
    Va imbratisez!

  12. două mii nouă… bucurii…
    două mii nouă… împliniri…
    două mii nouă… mulţumiri…
    două mii nouă… iubiri… prietenii…
    două mii nouă… cumpătări…
    două mii nouă… strădanii…
    două mii nouă… frumuseţi…
    două mii nouă… vise…
    două mii nouă… „LA MULŢI ANI”!

  13. Mulţumecs din suflet! Toate împlinirile şi pentru tine!


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Categories

Cartea cu desene

Un loc in care am stins deznadejdea si am aprins speranta! Un loc cu praf de vise implinite!

ankalavinia

...din inima, cu suflet

drumuldinmine

Salut frumusețea din tine și în tăcere îți iubesc întunericul, OM.

Bio Vivo Terapii

Vindecarea este modul de comunicare al Spiritului!

biovivoblog

Bio este viata

Haide la ţară!

Viaţa unui orăşean la ţară. Ieşirea din sistem!

IMENSITATEA IUBIRII CU MARIA BOTNARU

Port cuvântul, că-i sunt omul, care-i duce-un rost, ca pomul: Nu-i pe lume armonie mai înaltă și mai vie, ca frumoasa POEZIE! Maria BOTNARU

nou despre nou

pace si lumina - pastrati rodul vietii

Zully's Words

Citește și mergi mai departe

Muzica care sapa

This WordPress.com site is the bee's knees

Subconstientul genial

Speranta noastra spre nemurire

Trezire divina

Lumina si iubire - IUBITI-VA DRAGII MEI !!!

Alexandru V. Dan

Proza . Fantasy . Poezie . Eseu

Blogul unui om

Ești liber să trăiești.

Artele şi ştiinţele vieţii

Safiriu e sufletul meu, călător impregnat cu tainice lumi, amuş un catarg cu peri mătăsoşi, mânezi o crisalidă de cerneală.

Insula Ekklesia

Un blog pentru (tine)ri - Sa ai primavara in suflet mereu!

Genunchiul Lumii

blogolumea. strada sforii. poezie pierdută

naomikko

Have a great journey.

innerspacejournal

O revistă de explorare a frumosului din gând

WordPress.com

WordPress.com is the best place for your personal blog or business site.

%d bloggers like this: