Posted by: childagain | January 11, 2009

Despre părintele Stăniloae şi iubirea creştină

Nu intenţionez să ţin o prelegere despre viaţa şi scrierile părintelui, pentru că nu mi-ar ajunge un întreg roman! Voi spune doar că, atât viaţa, cât şi opera lui, sunt expresia unei slujiri neîncetate.

Născut la 16 nNov.1903 la Vlădeni, Braşov , a fost mezinul într-o familie de 5 copii. El-însuşi a avut trei copii, trecând prin încercarea de a pierde doi dintre ei.

A studiat iniţial la liceul “Andrei Şaguna” din Braşov, apoi la Facultatea de Litere din Bucureşti, la cea de Teologie din Cernăuţi (obţinând doctoratul în 1928), apoi, mai târziu, la Facultăţile de Teologie din Atena, Munchen şi Berlin.

În 1958 a fost arestat de Securitate, alături de membrii societăţii Rugul Aprins, cu care simpatiza. În 1959 a fost dus la penitenciarul din Aiud, unde a stat până în 1963, când a fost eliberat.

A fost profesor la Facultatea de Teologie din Bucureşti – la diferite catedre, diacon şi apoi preot. A conferenţiat la Freiburg, Heidelberg şi Oxford, a primit titlul de doctor honoris causa la Universităţile din Atena şi Bucureşti, a fost numit membru al Academiei Române (1991).

Se stinge din viaţă în 1993.

Dintre  scrierile sale, voi aminti doar câteva: “Ortodoxie şi românism”(1939), “Viaţa şi învăţătura Sf. Grigorie Palama” ( 1938), “Teologia Dogmatică şi simbolică”(1958), “Teologia morală ortodoxă”(1981), “Reflexii despre spiritualitatea poporului român”(1992), “Sfâta Treime sau la început a fost iubirea” (1993), “Iisus Hristos, lumina lumii”(1993)

Voi vorbi mai aprofundar despre o carte care mi-a schimbat părerea despre teologie – pe care anterior o credeam un teritoriu “arid” şi pasibil de speculaţii – şi chiar m-a determinat să încep să iubesc acest domeniu atât de delicat al gândirii umane! Este vorba despre “Iubirea creştină” – o culegere de texte din cele mai importante opere ale sale pe această temă.


De fapt, această
carte trateaza nu numai tema iubirii creştine (în mod extrem de amplu,
privind-o atât ca pe o relaţie a omului cu Dumnezeu, cât şi cu
ceilalţi), ci mai ales cea a comunicării. Iar ideile părintelui nu sunt
deloc scolastice şi rigide (de aceea m-au şi captivat!).
Iată ce spune el, de exemplu, despre comunicarea prin cuvânt
: “Oamenii se adapă spiritual unii pe alţii prin cuvinte, dar dintr-o
trebuinţă sădită în ei de o putere mai presus de ei.[…] Omul însuşi e
apă vie, prin faptul că se dă pe sine însuşi, şi adapă pe cel căruia i
se dă, prin cuvânt. Fiecare e un cuvânt personificat, distinct ca
solicitare şi răspuns.”

Dar desigur, contează mult felul cuvântului, intenţia conţinută în el. Nu orice cuvânt e apă vie, din păcate! Dupa cum spune şi Sf.Agathon: “Fapta dragostei se aseamănă cu floarea: ce este ascuns în ea este roada, şi se cheamă lucrarea minţii.”

Sunt
lucruri cunoscute, desigur, dar, până nu le vedem consemnate undeva,
parcă nu le-am cunoaşte! Iar părintele are un dar nemaipomenit de a
exprima într-un mod nou şi viu aceste lucruri cunoscute…şi altele! Iată ce mai spune el despre cuvânt: “Auzind
cuvântul altuia, omul trebuie să audă în cuvântul său pe Cuvântul
suprem, şi rostind cuvântul său, să simtă că prin el se comunică
cuvântul dumnezeesc, fără să se considere însuşi Dumnezeu.”

Aşadar,
că vrem noi sau nu, un cuvânt reprezintă o asumare de răspundere!
Suntem responsabili dacă Divinitatea se comunică la modul just prin
cuvintele noastre, sau nu. Aceasta neînsemnând neapărat că trebuie să
vorbim numai despre subiecte importante sau cu caracter filosofic! Fie
şi un lucru simplu, sau o informaţie banală, dacă e comunicată cu
dragoste, sau pur şi simplu având ca miez grija faţă de celălalt, se
poate spune ca şi-a atins menirea.

Dar,
cred că trebuie să spunem câte ceva şi despre tema principală a cărţii
: iubirea creştină. Pentru părinte, dragostea de Dumnezeu şi de semeni
sunt corelate, nu se află în antagonism. “Dragostea
de semeni creşte din obişnuinţa dragostei faţă de Dumnezeu, şi mai ales
din trăirea ei ca extaz pe treapta culminantă a rugăciunii, iar
dragostea de Dumnezeu ni se uşurează prin obişnuinţa cu dragostea faţă
de semeni.”

Dar, e vorba de acea iubire care te face “să creşti”, să te depăşeşti pe tine-însuţi. (“Oamenii, iubind, simt trebuinţa să crească în iubire.”)
Orice altă formă reprezintă doar o risipă. De aceea, iubirea creştină
adevărată este în strânsă legătură cu depăşirea patimilor (mânia, ura,
orgoliul, impulsurile): “Curăţirea
de patimi e una cu creşterea dragostei de Dumnezeu. Deci e o strânsă
legătură între dragoste şi nepătimire. Unde sunt patimi, nu poate fi
dragostea.”
Legat de aceasta, un părinte din Pateric emitea şi
el nişte interogaţii : “Ce izbândeşte păcatul acolo unde este căinţa?
La ce foloseşte dragostea, acolo unde este mândrie?”

Bineînţeles că
acest proces – depăşirea patimilor – nu este unul uşor, şi nici rapid!
De fapt, întreaga noastră viaţă îi serveşte drept “suport”. De aceea
putem spune că, în cursul vieţii, depăşim mai multe “trepte” ale
dragostei, consecutiv cu învingerea unor “patimi”, sau neajunsuri ale
noastre. Însă, dupa cum spune părintele, “iubirea
deplină o vom avea numai de la Dumnezeu, cand vom fi crescut noi-inşine
cât s-a putut în
iubire, în condiţiile vieţii pământeşti.
Iar
aceste
condiţii fiind atât de variate în lume, concluzia sa este că
nimeni nu se poate desăvârşi fără ajutorul altora, şi fără să-şi
probeze “învăţăturile” în relaţiile sociale. Calea de care vorbeşte el
este acea cale evanghelica “în lume”, de care spuneam în altă parte. Dar, gândindu-ma
bine, nu pot spune că e mai uşoară decât cealaltă – ascetismul pur.
Poate, chiar dimpotrivă!
Închei tot printr-un minunat “cuvânt” al
părintelui, care mi s-a părut definitoriu pentru tema dată, şi chiar
pentru întreaga sa operă:


“Iubirea e un uriaş plus de cunoaştere, producând în acelaşi timp un uriaş plus de viaţă.”


Desigur, e vorba de acea iubire de care ne-a vorbit Iisus…iar părintele ne-a reamintit-o!


Responses

  1. Interesant post despre o personalitate a spiritualitatii romanesti.

  2. Da, părintele Stăniloae, alături de protos. Nicodim Măndiţă, mi-au dovedit că teologia merită citită chiar şi de "neiniţiaţi"! În cartea d-sale am găsit atâtea răspunsuri, încât a devenit unul dintre "sfătuitorii" mei la ceasuri de cumpănă.


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Categories

Cartea cu desene

Un loc in care am stins deznadejdea si am aprins speranta! Un loc cu praf de vise implinite!

ankalavinia

...din inima, cu suflet

drumuldinmine

Salut frumusețea din tine și în tăcere îți iubesc întunericul, OM.

Bio Vivo Terapii

Vindecarea este modul de comunicare al Spiritului!

biovivoblog

Bio este viata

Haide la ţară!

Viaţa unui orăşean la ţară. Ieşirea din sistem!

IMENSITATEA IUBIRII CU MARIA BOTNARU

Port cuvântul, că-i sunt omul, care-i duce-un rost, ca pomul: Nu-i pe lume armonie mai înaltă și mai vie, ca frumoasa POEZIE! Maria BOTNARU

nou despre nou

pace si lumina - pastrati rodul vietii

Zully's Words

Citește și mergi mai departe

Muzica care sapa

This WordPress.com site is the bee's knees

my virtual playground

I'm a global citizen and I live what I love... being here is also being away from elsewhere…:-)

Subconstientul genial

Speranta noastra spre nemurire

Trezire divina

Lumina si iubire - IUBITI-VA DRAGII MEI !!!

Alexandru V. Dan

Proza . Fantasy . Poezie . Eseu

Blogul unui om

Ești liber să trăiești.

Artele şi ştiinţele vieţii

Safiriu e sufletul meu, călător impregnat cu tainice lumi, amuş un catarg cu peri mătăsoşi, mânezi o crisalidă de cerneală.

Insula Ekklesia

Un blog pentru (tine)ri - Sa ai primavara in suflet mereu!

Genunchiul Lumii

blogolumea. strada sforii. poezie pierdută

naomikko

Have a great journey.

innerspacejournal

O revistă de explorare a frumosului din gând

WordPress.com

WordPress.com is the best place for your personal blog or business site.

%d bloggers like this: