Posted by: childagain | February 21, 2009

Bhagavad-Gita (II)

În imagine: Krishna vorbindu-i lui Arjuna 
 

În episodul trecut, rămăsesem la discutarea operei propriu-zise, după ce am relatat puţin şi din restul epopeei, ca să o putem plasa într-un context istoric şi narativ. Aşadar, “Gita” este constituită sub forma unui dialog între Arjuna (cel luminos), reprezentantul Pandavaşilor, şi Krishna. Acest dialog devenise necesar, întrucât Arjuna nu înţelegea necesitatea acestei lupte. După cum am mai spus, Arjuna este un personaj simbolic – prototipul eroului interior. Această luptă este şi ea simbolică, reprezentând orice situaţie de criză ivită în vieţile oamenilor. Înţelepciunea indiană spune că aceste situaţii de criză ar fi un fel de “porţi ale cerului deschise”.

Oamenii nedirecţionaţi înspre un ideal spiritual se tem de eşec şi de efort. Frica este cel mai mare adversar al luptătorului. Dacă reuşim să depăşim aceste situaţii, putem aspira la statutul de “eroi interiori”. Aceasta este o încercare pe care trebuie să o depăşească fiecare om, cel puţin o dată în viaţă.

Aşadar, Krishna îi justifică lui Arjuna faptul că lupta împotriva familiei sale, şi a vechilor “învăţători”, este necesară. Aceşti “învăţători” pot fi idei învechite, vechi moduri de viaţă, care au fost bune cândva, sau chiar învăţături spirituale, însă depăşite în momentul maturizării, al urcării unor “trepte”. Iar această luptă are loc în vederea a ceva: apărarea sufletului nemuritor. Această luptă este, de fapt, o menire a lui Arjuna, şi a tuturor luptătorilor spirituali. Este împlinirea Dharmei. Dharman reprezintă legea universală divină ce conduce lumea. Dharma este expresia ei particulară pentru fiecare fiinţă. La nivel material, s-ar traduce prin “acţiunea justă”.  În acest sens, Karma ar reprezenta consecinţa abaterii de la această lege (legea acţiunii şi reacţiunii), sau acţiunea în dezacord cu legea.

 

Krishna îi prezintă lui Arjuna o cale de acţiune justă, care în termeni practici se traduce prin: yoga discriminării. După ce Arjuna îşi depăşeşte descumpănirea, şi acceptă drumul discipolar, care îl va conduce la domnia Sinelui asupra elementelor personalităţii (domnia Pandavaşilor asupra Kuravaşilor), el dezvoltă şi calităţile necesare discipolului: devotamentul, instrucţia şi slujirea. Instrucţia constă tocmai în însuşirea acestei căi.
Yoga discriminării se referă la cunoaşterea diferenţei dintre Sine şi personalitate. Arjuna trebuie să înţeleagă că omul reprezintă “puntea de unire” între aceste două elemente. El se află, cumva, “crucificat” între cele două dimensiuni, dar cu ajutorul Vocii interioare trebuie să înveţe să facă diferenţa între formă şi Fiinţă, între temporal şi atemporal. Această înţelegere teoretică reprezintă Samkya, dar modalitatea definitivă de înţelegere şi fixare este yoga – acţiunea, fapta. Acţiunea justă este acea acţiune care nu aduce beneficiu personal, ci reprezintă un sacrificiu. “Numai fapta să îţi fie conducătoare, şi niciodată fructele.” Remarcăm o uluitoare asemănare cu principiul creştin: “Tot ceea ce faci, să faci ca pentru Domnul, şi nu ca pentru oameni.” Dealtfel, chiar Gita spune în continuare: “Tot ceea ce faci, înduri, dăruieşti ca asceză, să o faci ca ofrandă pentru Mine.”
În continuare, Krishna îi expune lui Arjuna yoga cunoaşterii şi a faptei. El susţine afirmaţia că superioară ar fi, totuşi, cunoaşterea, iar fapta ar fi doar un mijloc. Această afirmaţie nu trebuie înţeleasă greşit. Ea vrea doar să spună că, fără cunoaştere, nu ar exista nici fapta. Însă, o cunoaştere fără fapte este sterilă. În acelaşi sens se îndreaptă şi cuvintele Ap Iacov din Epistola sa, deşi el foloseşte drept contraargument pentru fapte credinţa: “Fraţii mei, ce-i foloseşte cuiva să spună că are credinţă, dacă n-are fapte? Poate oare credinţa aceasta să-l mântuiască?”
Iată ce spune şi Gita despre credinţă: “Credinţa fiecăruia este pe măsura firii sale; omul este făcut şi din credinţa sa.” Deci, dacă credinţa fiecăruia este “pe măsura sa”, nu ar putea să îl ajute să ajungă la iluminare (sau să se mântuiască) doar ea-singură. Dimpotrivă, numai prin conlucrare cu fapta: “Îndrăgindu-şi propria datorie, omul atinge desăvârşirea.”
Aceste idei atât de asemănătoare, şi de frumos redate în două religii mari şi importante, ne întăresc ideea că Sursa divină este aceeaşi, doar formele de manifestare spaţio-temporale diferă.

 

Alte învăţături pe care i le prezintă Krishna lui Arjuna sunt cele referitoare la caste. India cunoaşte o stratificare socială foarte strictă, însă această stratificare a avut la bază un criteriu spiritual  –  funcţie de nivelul cunoaşterii esoterice, şi de gradul de iluminare. În zilele noastre, a ajuns să prezinte un factor de regres tocmai din pricină că elementul spiritual s-a pierdut, fiind înlocuit prin criterii de ordin material şi de descendenţă (de sânge). A avut loc acea evoluţie inevitabilă a statului prevăzută de Platon. (Dealtfel, ierarhizarea în statul său ideal era foarte asemănătoare cu acea indiană.)
Aşadar, în vârful piramidei statului se aflau brahmanii – sau înţelepţii, cunoscătorii tainelor divine. Imediat după ei urmau kshatria – războinicii (sau filosofii, în alt sens: “războinicii spirituali”, după modelul eroului interior). Mai aproape de bază se aflau vaishii – negustorii şi meşteşugarii, iar la baza piramidei se găseau sudra, sau paria – lucrătorii pământului, şi apărătorii statului. Ei erau cei mai ingoranţi.

Regula completei separări între caste a fost menită a apăra puritatea cunoaşterii deţinută de fiecare castă conform meritelor căpătate în celelate reîncarnări (samsara – ciclul reîncarnărilor). Era considerat impropriu ca o fiinţă să ajungă să deţină o cunoaştere la care nu avea dreptul (şi privilegiile însoţitoare ale acestei cunoaşteri), acest lucru fiind o impietate la adresa Providenţei (sau Dharmei) care o adusese exact până în acel punct, şi în acelaşi timp, dăunător şi pentru ea. Totuşi, dacă oamenii îşi îndeplineau exact şi cu pietate îndatoririle cerute de locul pe care îl ocupau, ei aveau şansa de a obţine o viitoare reîncarnare mai bună, în care să aibă acces la un nou grad de cunoaştere. “Legea proprie, chiar cu lipsuri, este mai bună decât legea altora, chiar cu grijă respectată; este mai bine să pieri în Legea ta proprie; Legea altuia este periculoasă.” În acest sens, lupta lui Arjuna se înscria în “legea sa proprie”, şi ar fi fost greşit să o evite.

Ideea finală a acestor învăţături este aceea că nici o strădanie nu se pierde, niciodată. Ea îşi va avea roadele, chiar dacă nu în cursul acestei vieţi.

 

“Cel care în clipa sfârşitului Mă are în gând şi pleacă, eliberându-se de corp, acela merge la Mine, despre aceasta nu este îndoială.”

“Cel care-L vede pe Supremul Stăpân Divin sălăşluind la fel în toate fiinţele, nepieritor când acestea pier, acela este cel care vede.”

 

“Bhagavad-Gita” este un subiect atât de vast, încât s-ar putea vorbi ore întregi despre el. Totuşi, nefiind specialişti, mă voi opri aici, lăsând tuturor plăcerea de a citi şi descoperi această operă în mod personal.

Şi, mi se pare potrivit să închei printr-un citat dintr-un autor care a studiat spiritualitatea indiană, ca şi pe cea creştină, lăsând în urmă o operă de sinteză – citat ce pare a exprima exact esenţa învăţăturilor “Gitei”:

 

“Adevărata stare de Maestru constă în a trăi instrucţiunile învăţătorului tău lăuntric, Eul interior, şi nu de a privi la opiniile lumii.”(Baird T. Spalding – Vieţile Maeştrilor)

Bibliografie: Curs filosofie Noua Acropolă

 

Pentru completare puteţi citi şi :

http://altmarius2.weblog.ro/2009-02-21/721210/Paralel%C4%83-%C3%AEntre-lupta-lui-Arjuna-din-%22Bhagavad-Gita%22-%C5%9Fi-ascultarea-lui-Avraam.html

 

pe http://wyu. weblog.ro şi pe http://altmarius2.weblog.ro.


Responses

  1. Foarte interesant.

  2. Extrem de interesanta aceasta incursiune intr-una din cele mai percutante gindiri (si filosofii) ale lumii: cea indiana veche.

  3. @ Ioan, mulţumesc, în primul rând, pentru prezenţă, pentru că ştiu că şi timpul tău pe net este drămuit. Mă bucur că acestă lucrare ţi-a plăcut!

    @ altmarius, mă bucur că eşti interesat de atâtea domenii ale culturii, printre care şi filosofia. Eu am doar cîteva pasiuni culturale, dar acestea vechi!:) Şi, pentru că blogul tău de filosofie merită cu prisosinţă, am pus şi acolo postarea, împreună cu excelentul articol al lui wyu, pe care l-ai remarcat şi tu.


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Categories

Cartea cu desene

Un loc in care am stins deznadejdea si am aprins speranta! Un loc cu praf de vise implinite!

ankalavinia

...din inima, cu suflet

drumuldinmine

Salut frumusețea din tine și în tăcere îți iubesc întunericul, OM.

Bio Vivo Terapii

Vindecarea este modul de comunicare al Spiritului!

biovivoblog

Bio este viata

Haide la ţară!

Viaţa unui orăşean la ţară. Ieşirea din sistem!

IMENSITATEA IUBIRII CU MARIA BOTNARU

Port cuvântul, că-i sunt omul, care-i duce-un rost, ca pomul: Nu-i pe lume armonie mai înaltă și mai vie, ca frumoasa POEZIE! Maria BOTNARU

nou despre nou

pace si lumina - pastrati rodul vietii

Zully's Words

Citește și mergi mai departe

Muzica care sapa

This WordPress.com site is the bee's knees

my virtual playground

I'm a global citizen and I live what I love... being here is also being away from elsewhere…:-)

Subconstientul genial

Speranta noastra spre nemurire

Trezire divina

Lumina si iubire - IUBITI-VA DRAGII MEI !!!

Alexandru V. Dan

Proza . Fantasy . Poezie . Eseu

Blogul unui om

Ești liber să trăiești.

Artele şi ştiinţele vieţii

Safiriu e sufletul meu, călător impregnat cu tainice lumi, amuş un catarg cu peri mătăsoşi, mânezi o crisalidă de cerneală.

Insula Ekklesia

Un blog pentru (tine)ri - Sa ai primavara in suflet mereu!

Genunchiul Lumii

blogolumea. strada sforii. poezie pierdută

naomikko

Have a great journey.

innerspacejournal

O revistă de explorare a frumosului din gând

WordPress.com

WordPress.com is the best place for your personal blog or business site.

%d bloggers like this: