Posted by: childagain | March 8, 2009

Fericirea ca rol şi adevărata fericire

Acesta este titlul unui capitol dintr-o minunată carte a lui Eckhart Tolle, original învăţător spiritual despre care am mai vorbit pe acest blog. Cartea se numeşte “Un pământ nou”, şi indică metode simple pentru construirea acestui “pământ nou”, realizând întâi un “cer nou” – adică, o nouă conştiinţă. Ceea ce urmăreşte el este trezirea, adică realizarea clipă de clipă a esenţei noastre profunde.

Am ales să vorbesc despre acest capitol, şi câteva cu tematici înrudite, întrucât căutarea fericirii este o constantă a aspiraţiei umane, din cele mai vechi timpuri. Câte războaie, dureri şi nefericiri au fost declanşate în numele acestei noţiuni: fericirea! Desigur, oamenii numesc prin fericire lucruri diferite: siguranţă, confort, stabilitate, putere, bogăţie, etc. Dar, indiferent de ceea ce ea reprezintă pentru ei, este comună senzaţia pe care o produce, şi pentru care oamenii ar fi în stare de cele mai nobile acte, şi de cele mai mari crime.
Dl. Tolle ne spune că, actualmente, fericirea este mai mult un rol pe care îl joacă oamenii. A fi nefericit este perceput drept o limitare, chiar drept o infirmitate (ceea ce şi este, în fond, dar în cu totul alt mod!), şi oamenii încearcă să “acopere” această limitare interpretând un rol. Acest proces a devenit relativ uzual în societatea noastră, în care oamenii sunt oricum condiţionaţi să interpreteze roluri. Cele mai vizibile sunt rolurile asumate de exponenţii diferitelor profesii. Ei nu se mai percep pe sine ca oameni, entităţi dotate cu simţire personală, ci drept profesor, doctor, avocat, politician, etc. Există şi roluri sociale şi familiale: părinţi, copii, soţi, soţii, prieteni, cunoştinţe, etc. Nu este rău ca aceste roluri să existe, e chiar necesar bunei funcţionări a societăţii, dar răul intervine prin identificarea cu rolul.
Ca să ne întoarcem la fericire, primul pas pentru “ieşirea din rol” ar fi, pur şi simplu, conştientizarea stării de nefericire. Dar, autorul ne spune că nu e corect să spunem “sunt nefericit”, ci mai curând “există nefericire în mine”. Acesta este un fapt obiectiv.

Intervine aici o dificultate: mulţi oameni s-au identificat până într-atât cu rolul “fericirii”, încât nici ei-înşişi nu îşi dau seama că sunt nefericiţi. Un alt capitol al d-lui Tolle, intitulat “Nefericirea din adânc” vorbeşte despre acest aspect. D-sa ne spune că, pentru mulţi oameni, nefericirea nu se manifestă sub forme vizibile şi elocvente, ci mai mult sub forma unor stări de permanentă nerăbdare, nervozitate, nemulţumire şi senzaţia de “sătui până-n gât”. Este o nefericire la fel de “palpabilă” şi de nocivă ca şi celelalte forme, mai ales dacă persistă timp îndelungat. Dacă ar fi să mentalizeze aceste stări, oamenii ar avea la dispoziţie doar câteva variante:

1. În viaţa mea s-a întâmplat ceva înainte, şi de aceea eu nu pot avea pace, nu pot fi fericit/ă. Ah, dacă nu s-ar fi întâmplat…

2. În prezent se întâmplă ceva care nu trebuie să se întâmple, şi de aceea nu pot fi fericit/ă.

3.Ar trebui să se întâmple ceva în viaţa mea, ca să pot fi fericit/ă. Şi sunt foarte nemulţumit/ă că nu se întâmplă! Poate că nemulţumirea mea va determina să se întâmple.

 

Acestea ar fi “simptomele” nefericirii. “Leacul” constă, după spusele d-lui Tolle, în câteva “trepte”. Prima ar fi deci, conştientizarea, aşa cum am spus. Apoi, după realizarea faptului că există nefericire în noi, trebui să separăm situaţia respectivă de emoţiile noastre. Situaţia este un fapt obiectiv, este ceea ce este. Noi trebuie să încetăm să îi mai opunem rezistenţă. De aici, se pot deschide două perspective: fie putem acţiona, pentru a găsi o soluţie, fie, dacă această soluţie nu este posibilă momentan, e bine să o acceptăm interior. Un mic poem contemporan exprimă foarte frumos acest lucru:

“Pentru orice rău

Există un remediu, sau nici unul.

Dacă există un remediu, încearcă să-l găseşti

Dacă nu există nici unul,

mergi mai departe fără să-ţi pese!” (Lord Pethick-Lawrence)

Următoarea treaptă ar consta, apoi, în asumarea responsabilităţii pentru propria noastră stare interioară, în orice moment. Nu trebuie să ne mai lăsăm “duşi de val” sau “trăiţi”, trebuie să alegem ceea ce trăim. Nu putem schimba întotdeauna situaţiile, dar putem schimba atitudinea noastră faţă de ele, şi răspunsul nostru interior. În acest sens, nu doar emoţiile, ci şi gândurile trebuie “educate”. Trebuie să observăm când anume începem să găsim justificări mentale unor emoţii nocive.

Ca o paranteză, adaug că acest lucru nu ne este posibil întotdeauna, sau nu doar nouă singuri, dar avem la îndemână rugăciunea, care ne va dărui de Sus puterea de a ne schimba. “Ce nu e cu putinţă la oameni, e cu putinţă la Dumnezeu”.
Această stare de permanentă conştientizare, de încetare a identificării cu emoţiile şi gândurile noastre, este secretul fericirii, aşa cum ni-l relevă dl. Tolle. În acest fel, oamenii nu se mai identifică cu istoria lor, cu povestea lor. Ea rămâne o simplă poveste…

Şi, închei printr-un fragment din această minunată şi utilă carte, ce sintetizează toate învăţăturile de mai sus:

 

“Nu căutaţi fericirea. Dacă o căutaţi, n-o veţi găsi, deoarece căutarea reprezintă antiteza fericirii. Fericirea se furişează mereu, dar eliberarea de nefericire poate fi dobândită acum, înfruntând ceea ce este.”(Eckhartt Tolle)

 


Responses

  1. Azi doar ti-am daruit puncte. Te imbratisez !

  2. Da, deseori ne lasam "dusi de val". Acesta este adevarul. Nu stim sa ne educam nici emotiile si nici gandurile trebuie. Cautam fericirea si nu o gasim. Mai avem de invatat, mai avem de lucru la educatia noastra. O zi buna!

  3. sincer, daca nu am cauta fericirea cred ca viata nu ar fi atat de interesanta

  4. Intotdeauna mi-a placut faptul ca oricaror fapte descrise in Biblie, le putem da un alt corespondent tot in planul umanitatii creand alte sensuri.
    Un post de suflet.
    O zi minunata iti doresc

  5. Stii Florina, toata aceasta teorie despre fericire s-ar putea rezuma prin:
    "culegi ceea ce semeni".

    O saptamana senina!

  6. Buna. Am revenit🙂
    Are dreptate in tot ceea ce zice. Eu as adauga urmatorul lucru: Reinventeaza viata

  7. @ james, tot ceea ce e scris in Biblie are multiple aplicatii. Daca cercetam bine, vom vedea ca toate cartile bune de spiritualitate care au aparut de atunci incolo contin, de fapt, ideile biblice in alte forme.
    Ma bucur ca ti-a placut!
    O zi frumoasa si tie!

    @ Carmen, e o afirmatie foarte adevarata, dar cu unele precizari!:) Uneori semeni bine, si culegi cu totul altceva…:) De fapt, crestinismul a prevazut situatia aceasta, si tocmai de aceea Iisus a spus sa ne iubim vrajmasii. Dar poate ca in final, rezultatul va fi tot bun, desi nu in plan fizic, si atunci afirmatia este adevarata in totalitate!

    @ Rose-Red, ma bucur ca ai revenit! Mare dreptate ai si tu! Asta ar trebuie sa facem cu totii: sa reinventam, sau cel putin, sa nu mai reluam vechile carari, sa redevenim doar copiii care am fost la inceput, cu entuziasmul de atunci! insa, si asta e o munca grea!:)

  8. Mulţumesc! Contează de ce le-ai dăruit!:) Te îmbrăţişez şi eu!

  9. La fel ca Brânduşa aurie !
    În plus: un pupic !

  10. Mulţumesc! Unul şi pentru tine!:)

  11. daca exista nefericire in mine, inseamna ca sunt nefericit, asa cum daca exista celule canceroase in mine, inseamna ca sunt canceros. e un fapt logic si corect :)) si oricum intre sunt nefericit si exista nefericire in mine nu exista mari diferente de nuanta. ce il face pe autor sa spuna ca nu e corect sa spui sunt nefericit?

    pt ca lucrurile create sa nu dea nastere unei dualitati, principiile din care au izvorat sunt formulate negativ. astfel a fost creata notiunea de nefericire, pt a descrie lipsa fericirii. daca dumnezeu este unul, care nu poate primi nici un atribut pozitiv sau negativ, atunci creatia nu poate fi dedusa din niste notiuni limitative, care fac imposibila intelegerea ei.

    gandirea te face nefericit, e o realitate, iar tolle te sfatuieste sa constientizezi? :)) a avea insa certitudinea (ne)fericirii, n-ar insemna oare sa ceri prea mult? nu stiu, mi se pare greu de crezut ca acesta-i leacu. in orice caz, intre tolle si aivanhov, tolle apare cat se poate de putin inspirat.

  12. Am citit,am recitit in diverse momente ale zilei si l-am,te-am inteles.Inca sunt in faza de sedimentare a informatiilor,inclin spre corectitudinea lor.Ceea ce ma relaxeaza,in gandire este modul tau de a imbraca ideile lui si pentru asa-zisele explicatii,ati multumesc.
    O noapte cat mai linistita !

  13. Kira, în aceasta exprimare e o deosebire de nuanţă! Dacă spui "sunt nefericit", imediat ai trecut la "modul subiectiv", ai implicat egoul. Dacă, dimpotrivă, spui "există nefericire", acesta este un fapt obiectiv, o situatie de care te poţi detaşa. E o chestiune de fineţe, dar e corectă!

    În cealaltă problemă, pot spune că Dumnezeu a creat toate lucrurile "perechi, unul împotriva celuilalt" – e o exprimare biblică. Fiecare lucru în natură are antagonismul lui:zi-noapte, cald-rece, umed-uscat, etc. La fel e şi în planul vieţii sufleteşti.
    Desigur, pornind de la creaţie nu îl poţi cunoaşte pe Creator decât în parte (deşi, chiar şi această parte contează), dar nu acesta a fost scopul autorului. Cunoaşterea-de-Sine este cea care se realizează, într-o anumită măsură, prin metodele lui. Iar de la cunoaşterea-de-Sine, mai e doar un pas până la cunoaşterea lui Dumnezeu.

    Conştientizarea nu înseamnă mentalizare. Este doar o stare de continuă vigilenţă spirituală. Chiar şi Iisus spunea: "vegheaţi neîncetat!" Şi Budha are un concept numit "atenţie corectă", care se referă exact la conştientizarea tuturor gândurilor şi sentimentelor care ne apar "haotic". Tolle nu a făcut decât să redea într-o formă mai modernă vechile învăţături.
    Şi eu îl stimez pe Aivanhov, am şi scris despre el, dar şi Tolle are valoarea lui practică. Mie aceste învăţături mi-au folosit în mod practic, ajutându-mă să îmi înţeleg unele mecanisme psihologice.

  14. Brânduşa, mă bucur că ai înţeles că aceste informaţii sunt foarte corecte! Şi eu, când citesc o carte, simt imediat dacă e doar "învălmăşeală de vorbe", sau adevăr. În general, adevărate sunt cele care se pot demonstra, care se pot aplica!
    Te sărut, şi noapte-bună şi ţie! Ştiu că tu înţelegi tot ceea ce înţeleg şi eu!:)

  15. Am participat la una din clasele online, pe care le organiza Oprah, cu ocazia apariţiei cărţii. Ţinute de către dl. Tolle în persoană.

    A fost deosebit de interesant:)

    Mulţumim frumos!

  16. Mă bucur pentru tine! Eu am vizionat doar un film realizat cu şi despre el, care m-a determinat să încep să îi caut cărţile. E linkul de la începutul postării.

    Mă bucur că mai am adept Tolle!:) O zi bună şi ţie!

  17. Ai prins esenţialul, atelocin! Educaţia asta e lucrul cel mai greu, şi durează toată viaţa!:)
    Mulţumesc de vizită, şi însănătoşire grabnică!

  18. Elza, ai foarte mare dreptate! Fiecare om, în virututea umanităţii sale, caută fericirea!
    Însă, contează mult cum o caută, sau mai bine-zis, cum crede că o va găsi. Aici stă tot secretul!:)

  19. acum as sublinia 2 ipostaze.

    A)fericirea ca moment efemer, care apare, dureaza o clipa si dispare.

    B)fericirea ca eternitate, facuta sa dureze.

    ambele se arata oamenilor in momente diferite, in functie de calitatea trairilor predominante. prima e o caracteristica intimplatoare. de obicei omul comun, in alergarea dupa -n- vise, o atinge uneori, in treacat. dar el nu stie de ce a aparut, cum sa o mentina si multe alte chestii asemanatoare. va ramane cu nostalgia acelei clipe, poate intreaga viata. exista poeti care isi extrag inspiratia unei intregi opere dintr-un moment ca acesta.

    in a doua ipostaza, trebuie sa fii ceva mai informat. sa ai un pic de putere interioara, dar si abilitatea de a te auto-corija atunci cand faci erori. aici e ceva mai greu, e vorba de un drum, in care asemeni lui Ulise te intorci spre propria Itaca. Lupti, te depasesti, iti fortezi limitele, te purifici, te cureti de impuritati, te intaresti intocmai cum fierul ajunge otel.Iar intr-o zi,vei observa cum minunea se va intimpla, iar plumbul gri al unei constiinte obisnuite se va transmuta in cel mai nobil metal, Aurul interior. Si, daca insisti din ce in ce mai mult, la un moment dat Soarele, ca simbol al Aurului, va rasari. Dar e vorba de un cu totul alt Soare, alta Luna, si alte Stele. Scuzat imi fie limbajul criptic. Dar nu stiu cum sa o spun fara sa ma raportez la alchimie.
    😀

  20. Ai dreptate în legătură cu cele două ipostaze! Şi eu am ajuns la o concluzie asemănătoare, doar că n-am pus-o atât de bine în cuvinte.
    Primul tip de care spui, se referă la fericirea "umană", care aparţine personalităţii, şi e atât de instabilă! Azi eşti pe culmi, şi mâine în abis!
    E adevărat că acesta e genul de fericire cântat de poeţi (şi, aş adăuga, şi căutat de ei, pentru că e singurul pe care îl cred posibil).

    Cel de al doilea tip este fericirea obţinută prin transformare, după cum frumos te exprimi în termeni alchimici! Limbajul nu e deloc criptic, sunt nişte simboluri foarte inteligibile. Ideea de bază este că noi trebuie să ne construim fericirea în interior, să o "încorporăm", ca să nu mai ajungem să depindem de factori externi. Şi, asta se obţine numai prin "sublimare", după cum ai spus, prin depăşirea impurităţilor.
    Era o pildă cu un rege al Franţei care a întrebat un înţelept cine e cel mai fericit pe această lume. Înţeleptul a răspuns: "Desigur, Dumnezeu, pentru că El nu depinde de nimeni, şi iubeşte nemăsurat." "Dar după Dumnezeu?" a mai întrebat regele. "Păi, desigur că acela care se străduie cel mai mult să-i semene."
    Cam asta ar fi tot! Mulţumesc pentru gânduri, frăţioare! Aş zice că eşti, oarecum, pe drum spre fericire!:) Dar greu nu e începutul, grea e perseverenţa!

  21. […] că destinul nostru este altul ! Și atunci, următoarea treaptă a detașării, și implicit a fericirii, ar fi să ne simțim bine oricum, cu oameni în jurul nostru, sau […]


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Categories

Cartea cu desene

Un loc in care am stins deznadejdea si am aprins speranta! Un loc cu praf de vise implinite!

ankalavinia

...din inima, cu suflet

drumuldinmine

Salut frumusețea din tine și în tăcere îți iubesc întunericul, OM.

Bio Vivo Terapii

Vindecarea este modul de comunicare al Spiritului!

biovivoblog

Bio este viata

Haide la ţară!

Viaţa unui orăşean la ţară. Ieşirea din sistem!

IMENSITATEA IUBIRII CU MARIA BOTNARU

Port cuvântul, că-i sunt omul, care-i duce-un rost, ca pomul: Nu-i pe lume armonie mai înaltă și mai vie, ca frumoasa POEZIE! Maria BOTNARU

nou despre nou

pace si lumina - pastrati rodul vietii

Zully's Words

Citește și mergi mai departe

Muzica care sapa

This WordPress.com site is the bee's knees

my virtual playground

I'm a global citizen and I live what I love... being here is also being away from elsewhere…:-)

Subconstientul genial

Speranta noastra spre nemurire

Trezire divina

Lumina si iubire - IUBITI-VA DRAGII MEI !!!

Alexandru V. Dan

Proza . Fantasy . Poezie . Eseu

Blogul unui om

Ești liber să trăiești.

Artele şi ştiinţele vieţii

Safiriu e sufletul meu, călător impregnat cu tainice lumi, amuş un catarg cu peri mătăsoşi, mânezi o crisalidă de cerneală.

Insula Ekklesia

Un blog pentru (tine)ri - Sa ai primavara in suflet mereu!

Genunchiul Lumii

blogolumea. strada sforii. poezie pierdută

naomikko

Have a great journey.

innerspacejournal

O revistă de explorare a frumosului din gând

WordPress.com

WordPress.com is the best place for your personal blog or business site.

%d bloggers like this: