Posted by: childagain | April 1, 2009

Pilda mărgelei – sau despre ataşament

Un discipol se plimba odată pe un drum larg. În calea sa, găsea tot felul de obiecte, mai noi sau mai vechi, probabil pierdute de călători. La un moment dat, zări o mărgică frumos colorată şi strălucitoare, care îi atrase atenţia. Mai trecuse şi în alte dăţi pe acolo, însă probabil privirea sa fusese distrată. Sau, nu fusese timpul să o observe! Acum, însă, poate şi datorită faptului că avusese până de curând o mărgică asemănătoare, şi o pierduse (era iubitor de obiecte frumoase), i se păru că trebuia neapărat să o ia de acolo. Zis şi făcut! Însă, pe seară, îl întrebă totuşi pe Maestrul său dacă făcuse bine.
– E foarte posibil, aproape sigur, că mărgica aceasta aparţine cuiva. Mai devreme sau mai târziu, va trebui să o înapoiezi proprietarului!
– Aşa voi face, răspunse discipolul. Niciodată nu mi-am însuşit un lucru aparţinând altcuiva! Însă, ar fi oare bine să o las din nou la locul în care am găsit-o, şi eu să îmi urmez drumul prin alt loc, pentru a nu mai fi tentat să o iau?
– E o întrebare dificilă, şi cred că numai Atotputernicul ştie răspunsul, zise maestrul. Totuşi, dacă a ieşit în calea ta, nu te mai poţi preface că nu e aşa! Ar fi o atitudine falsă. Poţi să o păstrezi, însă fără să te ataşezi de ea, ştiind că în orice clipă poate sosi proprietarul iniţial. Poate asta e şi lecţia pe care Atotputernicul a voit să o înveţi!
Trecu un timp mai lung. Într-o seară, discipolul apăru din nou în pragul casei maestrului său.
– A venit proprietarul? îl  întrebă acesta, presimţind motivul vizitei sale.
– Nu încă, deşi simt că şi aceasta se poate petrece. S-a întâmplat, în schimb, ceea ce mă temeam: cred că m-am ataşat de mărgică. Dar, maestre, am găsit şi o soluţie!
– Eşti un norocos, prietene! zâmbi acesta. Nu multă lume ar putea găsi o soluţie problemei ataşamentului! Şi, care e aceasta?
– M-am gândit să cumpăr o mărgică asemănătoare de undeva, ca să nu mai fiu tentat să mă ataşez de mărgelele aparţinând altcuiva. De fapt, cred că am şi găsit una…ba, chiar mai multe!
Maestrul râse cu hohote, fără să se ferească.
– Şi astfel zici tu că te vei elibera de ataşamente?
– Nu, maestre, răspunse discipolul serios, însă, e doar o soluţie provizorie. Până când voi simţi că nu mai am nevoie de mărgele…
– Poate că ai dreptate, spuse acum maestrul cu blândeţe. Eu nu pot să te judec! Însă, ceea ce îţi pot spune este că trebuie să laşi lucrurile să curgă de la sine, fără să încerci să conduci situaţia. Până la urmă, Atotputernicul va hotărâ care va fi soarta mărgelei iniţiale, şi dacă tu trebuie să recurgi la această soluţie de compromis.
– Asta e tot ceea ce îmi puteţi spune? întrebă discipolul dezamăgit.
– Mă tem că da, prietene! Sunt situaţii în care nici un maestru nu poate interveni.

“Maestrul nu poate decât să deschidă o uşă, dar discipolul trebuie să fie capabil să vadă ce se află dincolo de ea.”


Responses

  1. frumos post… si margica este albastra🙂

  2. Ma bucur ca iti place! (Si postul, si margica!:)) Albastrul este culoarea introspectiei, a spiritualitatii, a cautarii adevarului interior si a linistii.


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Categories

Cartea cu desene

Un loc in care am stins deznadejdea si am aprins speranta! Un loc cu praf de vise implinite!

ankalavinia

...din inima, cu suflet

drumuldinmine

Salut frumusețea din tine și în tăcere îți iubesc întunericul, OM.

Bio Vivo Terapii

Vindecarea este modul de comunicare al Spiritului!

biovivoblog

Bio este viata

Haide la ţară!

Viaţa unui orăşean la ţară. Ieşirea din sistem!

IMENSITATEA IUBIRII CU MARIA BOTNARU

Port cuvântul, că-i sunt omul, care-i duce-un rost, ca pomul: Nu-i pe lume armonie mai înaltă și mai vie, ca frumoasa POEZIE! Maria BOTNARU

nou despre nou

pace si lumina - pastrati rodul vietii

Zully's Words

Citește și mergi mai departe

Muzica care sapa

This WordPress.com site is the bee's knees

my virtual playground

I'm a global citizen and I live what I love... being here is also being away from elsewhere…:-)

Subconstientul genial

Speranta noastra spre nemurire

Trezire divina

Lumina si iubire - IUBITI-VA DRAGII MEI !!!

Alexandru V. Dan

Proza . Fantasy . Poezie . Eseu

Blogul unui om

Ești liber să trăiești.

Artele şi ştiinţele vieţii

Safiriu e sufletul meu, călător impregnat cu tainice lumi, amuş un catarg cu peri mătăsoşi, mânezi o crisalidă de cerneală.

Insula Ekklesia

Un blog pentru (tine)ri - Sa ai primavara in suflet mereu!

Genunchiul Lumii

blogolumea. strada sforii. poezie pierdută

naomikko

Have a great journey.

innerspacejournal

O revistă de explorare a frumosului din gând

WordPress.com

WordPress.com is the best place for your personal blog or business site.

%d bloggers like this: