Posted by: childagain | April 10, 2009

Harta (II) – poveste pentru mici şi mari

Se făcea că în coliba lui intrase un bătrân cu faţa luminoasă, şi părul alb ca neaua. Purta o robă tot de culoare albă, şi în jurul lui, coliba era luminată ca ziua.
– Eu sunt acel care te ocroteşte din Tărâmul de Sus, spuse el. Am venit să îţi vorbesc, întrucât se pare că ai ajuns într-un punct de cotitură al vieţii tale, deşi încă nu îţi dai seama. Pentru că eşti un om bun, şi ai trăit întotdeauna în cumpătare şi omenie, mi s-a îngăduit să vin la tine. Însă, nu pot sta prea mult!
Ştiu că te frământă harta spiriduşilor. Te întrebi dacă este adevărată. Este adevărată, însă într-un fel pe care nimeni nu îl poate înţelege fără sfatul cuiva din Tărâmul nostru. Nici măcar spiriduşii! Ei au fost meniţi să fie doar păstrători.
Te întrebi de unde trebuie să porneşti. Păi, ai putea-o face chiar de aici! Pragul casei tale reprezintă pentru tine litera “A”. Apoi, pentru a ajunge la “B”, trebuie să te hotărăşti ce direcţie vrei să urmezi.
– Dar, mărite sfătuitor, îndrăzni omul cu glas pierit, cum voi găsi comoara, dacă eu aleg direcţia?
– Tocmai asta e taina, zâmbi bătrânul. Această hartă are înţelesul pe care tu vrei să i-l dai. Însă, asta nu înseamnă că nu există un înţeles statornic!
De exemplu, să zicem că ai hotărâ să mergi la oraş, să înveţi un meşteşug, şi apoi să îţi câştigi existenţa cu el. Acesta ar fi “B”-ul, poate chiar şi “C”-ul. Mulţi oameni se opresc aici. Însă, dacă tu doreşti comoara de la capătul drumului, trebuie să mergi mai mult, să înveţi mai mult, şi să aduci şi alţi oameni pe acest drum. Ai putea deschide tu însuţi un atelier, să angajezi alţi oameni, să te ocupi de ei, şi să îi înveţi ce ai învăţat şi tu. Aşa, poţi ajunge chiar pe la mijlocul alfabetului, fiecare literă reprezentând câte o realizare de-a ta. Mai departe, ai putea să îţi întinzi afacerea şi în alte oraşe, chiar în alte ţări, învăţându-i şi ocupându-te de bunăstarea cât mai multor oameni. În acelaşi timp, va creşte şi bunăstarea ta, apropiindu-te de comoară.
Pe măsură ce bătrânul vorbea, şi omul se uita pe hartă, liniile păreau mai clare. Nu mai semăna acum deloc a încâlceală fără sens! Ba chiar, i se părea că vede un drum clar de tot.
Totuşi, mai observă un lucru ciudat. Cel mai clar vedea porţiunea de hartă pe care îşi concentra privirea, restul reintrând în încâlceală. Ba chiar, şi literele păreau că îşi schimbau locul! Dacă, de exemplu, se uita mai mult la o porţiune, literele păreau să se înşire exact pe acolo. Dacă, însă, îşi muta privirea, şi fixa altă porţiune, literele păreau să se mute şi ele.

– Ţi-am zis că tu construieşti sensul hărţii, zâmbi bătrânul.Eu ţi-am indicat doar o cale, şi atunci acea porţiune de hartă s-a luminat. Însă, există nenumărate căi! Pe care, la fel, le poţi construi tu.
Abia atunci, omul mai observa un lucru ciudat la hartă. Pe marginea ei, mai erau notate nişte cruciuliţe mici, cu mult mai mici decât aceea mare din capăt.Şi totuşi, păreau atât de accesibile, şi drumul spre ele atât de simplu, spre deosebire de drumul spre crucea cea mare!
– Ce sunt aceste cruciuliţe mici, domnia-ta? Poate, alte comori mai mici? Şi, cum de  nu le-am văzut până acum?
– Pentru că nu căutai să le vezi, zâmbi iar bătrânul. Ai vrut să dobândeşti o comoară adevărată, pe care să o poţi pipăi, şi care să îţi asigure bunăstarea până la sfârşitul vieţii. Atunci, asta reprezintă pentru tine crucea cea mare! Şi, toate drumurile pe care le-ai putea găsi, duc doar la ea.
Cruciuliţele mici, însă, sunt alte feluri de comori, pe care tu nu le vezi la fel de importante. De aceea, nici nu le-ai văzut de la început! Ele nu se pot pipăi, nici cântări, însă sunt la fel de preţioase, în felul lor.
Omul începu să se gândească ce comori ar putea fi acelea, când îşi aminti brusc cum îl striga mama lui când era mic: “comoara mea”. Simţi un nod în gât, înţelegând că dragostea mamei fusese o comoară nepreţuită. Şi, ca ea, mai erau şi alte comori…
– Şi, nu aş putea să le obţin şi pe acelea, şi pe cea mare? întrebă el.
– E mai greu aşa! Nu oricui îi este îngăduit asta, şi nu oricine poate să străbată toate drumurile odată. Însă, ai putea face altceva!
Omul deveni foarte atent, înţelegând că era vorba de o soluţie de cea mai mare importanţă.
– Ai putea să găseşti un drum care să te aducă măcar până la jumătatea alfabetului, însă trecând şi pe la cruciuliţele mici. Va fi destul de obositor, oricum, pentru că efortul va fi la fel de mare ca şi atunci când ai parcurge drumul până la crucea cea mare. Însă, ai putea avea astfel parte şi de cruciuliţe, şi de bunăstarea corespunzând unei jumătăţi de hartă.
Dacă, bineînţeles, alegi asta! Dacă vrei crucea cea mare, acum ştii care e drumul până acolo.
Omul rămase mult timp tăcut, neştiind ce să îi răspundă.
– Acum, că ştii ceea ce ai nevoie să ştii despre hartă, rolul meu s-a încheiat! mai spuse bătrânul. Alegerile îţi aparţin. Noi te-am ajutat atât cât ne-a fost îngăduit.
E timpul să plec, acum!
Îşi puse mâna pe capul lui, într-un gest de binecuvântare, apoi dispăru, şi camera se întunecă la loc.
Când se trezi, omul nu mai ştiu dacă fusese vis, sau aievea. Însă, ştia altceva, mai important.
Mulţumi în gând binefăcătorilor săi, apoi păşi peste pragul casei. Deja trecuse de “A”. Mai departe, totul urma să curgă firesc, acum, când ştia. Nu va fi fiind uşor, însă ce lucru cu adevărat important este?

Responses

  1. Stiam povestea, dar mi-a facut placere sa o recitesc. Are mult adevar si din intelepciunea batranilor se invata multe. O seara buna!

  2. O oveste frumoasă, plină de tîlc. Să ne urmăm drumul cu toţii.

  3. Din intelepciunea batranului si puterea tineretii ,iau "speranta" din drumul meu…o cruciulita mica,ramasa intr-un colt de ulicioara !
    Draga mea , tanara ,batrana inteleapta si prietena…te imbratisez si ma gandsec la povestile tale !

  4. @ Mă bucur că ţi-a plăcut, Ioane! E o poveste necesară.

    @ Brânduşa, nu mă îndoiam că tu ai alege cruciuliţa mică! Toţi oamenii cu o structură ca a ta, ar face asta! Însă, asta nu înseamnă că trebuie să renunţi de tot la cea mare. Fiecare poate găsi un echilibru.
    Mulţumesc pentru cuvintele tale calde, dragă prietenă la fel de înţeleaptă! Şi eu găsesc lucruri de folos în paginile tale!

  5. Aici ma regasesc acum in drumul meu;privesc inainte !
    Iar tie … sa-ti picure pe crestet multimea gandurilor mele bune !

  6. Mă bucur că te regăseşti, Brânduşa! Şi eu m-am regăsit într-o privinţă, deşi pentru mine crucea mare reprezenta altceva, şi nu banii. Totuşi, era ceva la fel de important pentru mine, şi aş fi urmat harta orbeşte, numai să ajung acolo!
    Toţi avem ţintele noastre, stabilite de noi, însă tare ar fi bine să ne mai viziteze din când în când câte un bătrân!:)
    Gânduri bune şi ţie, şi pup!

  7. Mă bucur că o mai ştia cineva! Adevărul nu are vârstă, dar e greu până descoperim asta!:)
    O seară bună şi ţie, şi mulţumesc de trecere!

  8. cred ca pana la urma nici nu avem nevoie de harti…
    frumoasa poveste🙂

  9. Ba, poate că unii avem nevoie!:) Ceea ce e scris, rămâne, sau altfel spus, nevoia de concret!:)


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Categories

Cartea cu desene

Un loc in care am stins deznadejdea si am aprins speranta! Un loc cu praf de vise implinite!

ankalavinia

...din inima, cu suflet

drumuldinmine

Salut frumusețea din tine și în tăcere îți iubesc întunericul, OM.

Bio Vivo Terapii

Vindecarea este modul de comunicare al Spiritului!

biovivoblog

Bio este viata

Haide la ţară!

Viaţa unui orăşean la ţară. Ieşirea din sistem!

IMENSITATEA IUBIRII CU MARIA BOTNARU

Port cuvântul, că-i sunt omul, care-i duce-un rost, ca pomul: Nu-i pe lume armonie mai înaltă și mai vie, ca frumoasa POEZIE! Maria BOTNARU

nou despre nou

pace si lumina - pastrati rodul vietii

Zully's Words

Citește și mergi mai departe

Muzica care sapa

This WordPress.com site is the bee's knees

Subconstientul genial

Speranta noastra spre nemurire

Trezire divina

Lumina si iubire - IUBITI-VA DRAGII MEI !!!

Alexandru V. Dan

Proza . Fantasy . Poezie . Eseu

Blogul unui om

Ești liber să trăiești.

Artele şi ştiinţele vieţii

Safiriu e sufletul meu, călător impregnat cu tainice lumi, amuş un catarg cu peri mătăsoşi, mânezi o crisalidă de cerneală.

Insula Ekklesia

Un blog pentru (tine)ri - Sa ai primavara in suflet mereu!

Genunchiul Lumii

blogolumea. strada sforii. poezie pierdută

naomikko

Have a great journey.

innerspacejournal

O revistă de explorare a frumosului din gând

WordPress.com

WordPress.com is the best place for your personal blog or business site.

%d bloggers like this: