Posted by: childagain | May 30, 2009

Cărări

Se întâmplă uneori să mergem pe anumite cărări din inerţie, din obişnuinţă. Alteori, ne gândim mult până alegem o cărare, pentru că nu vrem cu nici un chip să greşim. Alteori, cerem chiar sfatul altcuiva, sau al Divinităţii. Însă, există riscul ca şi acel altcineva să greşească, sau, în al doilea caz, să nu înţelegem noi bine răspunsul. Până la urmă, riscul de a greşi există întotdeauna, este inerent.
Şi atunci, cum e mai bine oare să procedăm? Poate că tocmai această continuă analiză şi selecţie este cea care ne oboseşte, ne macină, şi ne determină, în unele cazuri, să rămânem mai bine la marginea drumului, într-o continuă expectativă. Adică, aşa am vrea să facem, dar nu putem! Nu putem, pentru că nu ni se permite de Sus. Trebuie să avem curajul de a alege, pentru că Lui îi plac curajoşii, cei care îşi asumă riscuri.
Şi totuşi, atunci când de nenumărate ori în trecut ne-am asumat riscuri, pentru a “culege” doar cucuiele şi vânătăile drumului ales, care numai la început părea neted, parcă nu ne mai vine să alegem deloc… Sau, am vrea să Îl lăsăm pe El să aleagă în locul nostru! De fapt, acesta ar fi răspunsul cel mai bun la dilemă, numai că… După cum am spus, nu putem fi siguri că am înţeles corect răspunsul Lui! Poate, pentru a înţelege exact, ar trebui să mai “creştem” puţin!
Dar, eu cred că mai există un răspuns, altfel, problema ar fi insolubilă. Şi anume: atunci când toate variantele logice nu par mulţumitoare, mai bine închidem ochii, şi ne lăsăm duşi acolo unde ne duc picioarele. Nu poate fi mai rău decât să alegem bazaţi pe o logică imperfectă.
La urma-urmei, în noi există tot ceea ce avem nevoie, spunea Cineva. Numai că trebuie să descoperim asta cu fiecare pas, aici e dificultatea! Şi, descoperind, îmbătrânim…
Asta spune cumva, în alte cuvinte, şi Max de Pree:
“Nu putem deveni ceea ce trebuie să fim, rămânând acolo unde suntem.”
Atunci, cred că trebuie să pornim…nu avem încotro!

Responses

  1. Cararile sunt trasee mai personale si in general aici ne lansam mai mult din instinct si mai putin dupa un consult general. Daca aceasta carare,ofera o luminozitate suficienta,in general ajungem unde ne-am propus. Pentru tinte marete,invaluite in necunoscut,neexplorat ne trebuie o anumita conditie fizica,multa ambitie,tenacitate. Orice pas facut pe acest traseu inseamna mult efort dar si multa satisfactie.

  2. Da, trebuie să pornim.

  3. Ai prins esenţa, Ioane! Până nu pornim, viaţa nu se mişcă din loc!
    O seară bună, şi mulţumesc de sfat!

  4. "Instinctul" acesta de care spui tu, jenniord, este acelaşi lucru cu "glasul interior", sau, ceea numeam eu "a merge cu ochii închişi".
    E foarte adevărat că numai un drum cu luminozitate este sigur. Însă, există şi multe drumuri care îşi relevă luminozitatea abia pe parcurs…sau, reversul! Iar drumul spre ţintele măreţe chiar are alt statut…şi, nu poate fi "măsurat" cu standardele obişnuite! Tocmai aici stă frumuseţea, dar şi pericolul!
    Mă bucur că înţelegi atât de bine aceste aspecte! O seară bună, şi un weekend minunat îţi doresc!

  5. Corect, insa ceea ce lipseste (si acum vorbesc in numele meu) este curajul si puterea de a ma "arunca", de a pasi spre o noua treapta.Bina ca aceasta nu-i o generalizare.
    Viata nu este o asteptare, este o trecere, in pasi continui, tocmai de aceea imi repet "ce astept" si atunci gasesc motivatia !

  6. Cararile vietii ,segmente un pic diferentiate, din intregul traseu,iti pot oferi la un moment dat o luminozitate mai buna,o experienta in plus care iti pot permite sa-ti alegi un pic, in cunostinta de cauza,un anumit traseu dorit.

  7. Brânduşa, nu cred că e lipsa curajului, ci doar oboseală! Acel "blocaj" de care vorbeai! Ştiu, pentru că şi eu am simţit asta, uneori!
    Însă, tot tu ai găsit şi "leacul": atunci când nu există forţe pentru un salt mare, se poate aplica metoda "paşilor mici". Şi, desigur, motivaţia contează!
    Te sărut, şi mulţumesc pentru împărtăşirea experienţelor tale!

  8. Aşa e, jenniord, anumite cărări ne pot învăţa nişte lucruri, pe care nu le-am fi aflat dacă am fi mers doar pe "drumul mare". Uneori, e şi asta o încercare: să ştim când anume trebuie să o luăm mai curând pe o cărare micuţă, decât pe drumul bătut!
    Mulţumesc pentru idee, şi îţi doresc şi ţie numai cărări însorite!

  9. Buna!
    Drumul nostru in viata este bine intiparit in destinul nostru.
    Daca noi vrem sa mergem pe un drum plin de gropi ,este vina noastra.Toti avem aceeasi destinatie, depinde de noi pe ce drum mergem.
    Chiar daca cararea este facuta de alt cineva, asta nu inseamna ca noi nu trebuie s-o mai parcurgem.Putem merge si pe acea carare , numai sa nu pierdem semnele de orientare.

    Tuturor va doresc o carare fara obstacole.

  10. Aşa e, aryyana, putem merge pe orice cărare, doar să mergem frumos, fără să rătăcim indicatoarele! Totuşi, contează şi cărarea, nu numai capătul. Sau, de fapt, cărarea schimbă însuşi capătul!
    Mulţumesc pentru urare, şi ţie îţi doresc forţa de a depăşi obstacolele, dacă le întâlneşti!

  11. Azi am fost numai pe drumuri…maine plec la Bucuresti…tot pe drum…ce spuneati de drumuri? Da, nu mai toarna nimeni asfalt, deci ca sa nu ne rupem talpile, trebuie sa avem mare grija! De fapt, treaba e simpla…venim si ne ducem…care pe unde stie mai bine.
    La multi ani voua, copiilor din voi si copiilor vostri!

  12. Azi am fost numai pe drumuri…maine plec la Bucuresti…tot pe drum…ce spuneati de drumuri? Da, nu mai toarna nimeni asfalt, deci ca sa nu ne rupem talpile, trebuie sa avem mare grija! De fapt, treaba e simpla…venim si ne ducem…care pe unde stie mai bine.
    La multi ani voua, copiilor din voi si copiilor vostri!


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Categories

Cartea cu desene

Un loc in care am stins deznadejdea si am aprins speranta! Un loc cu praf de vise implinite!

ankalavinia

...din inima, cu suflet

drumuldinmine

Salut frumusețea din tine și în tăcere îți iubesc întunericul, OM.

Bio Vivo Terapii

Vindecarea este modul de comunicare al Spiritului!

biovivoblog

Bio este viata

Haide la ţară!

Viaţa unui orăşean la ţară. Ieşirea din sistem!

IMENSITATEA IUBIRII CU MARIA BOTNARU

Port cuvântul, că-i sunt omul, care-i duce-un rost, ca pomul: Nu-i pe lume armonie mai înaltă și mai vie, ca frumoasa POEZIE! Maria BOTNARU

nou despre nou

pace si lumina - pastrati rodul vietii

Zully's Words

Citește și mergi mai departe

Muzica care sapa

This WordPress.com site is the bee's knees

my virtual playground

I'm a global citizen and I live what I love... being here is also being away from elsewhere…:-)

Subconstientul genial

Speranta noastra spre nemurire

Trezire divina

Lumina si iubire - IUBITI-VA DRAGII MEI !!!

Alexandru V. Dan

Proza . Fantasy . Poezie . Eseu

Blogul unui om

Ești liber să trăiești.

Artele şi ştiinţele vieţii

Safiriu e sufletul meu, călător impregnat cu tainice lumi, amuş un catarg cu peri mătăsoşi, mânezi o crisalidă de cerneală.

Insula Ekklesia

Un blog pentru (tine)ri - Sa ai primavara in suflet mereu!

Genunchiul Lumii

blogolumea. strada sforii. poezie pierdută

naomikko

Have a great journey.

innerspacejournal

O revistă de explorare a frumosului din gând

WordPress.com

WordPress.com is the best place for your personal blog or business site.

%d bloggers like this: