Posted by: childagain | June 16, 2009

Povestea pelerinului

A fost odată un om foarte credincios, care avea spor în tot ceea ce făcea, şi toate îi mergeau bine. Adică, majoritatea lucrurilor, fiindcă, desigur, mai erau şi din cele care nu mergeau…
Bunăoară, odată, pe timp de secetă, el a sărăcit, ca toţi oamenii din sat. S-a rugat, şi s-a tot rugat să capete şi el ceva de mâncare. Mergând el pe drum, la un moment dat, a găsit o cheie oarecare, aruncată sau pierdută, probabil, de cineva. “Dacă omul acela a aruncat-o, de ce aş lua-o eu?” îşi spuse, şi o lăsă pe loc.
După câteva zile, boierul locului anunţă că va deschide un hambar, pentru a hrăni oamenii din sat rămaşi fără recolte. Însă, cheia se pierduse, şi el oferi o mare recompensă celui care i-ar fi adus-o, ca să nu fie nevoit să strice încuietoarea. Omul îşi aminti de cheia găsită în drum, dar era prea târziu. După un timp, un  alt ţăran o găsi, şi se prezentă la boier, primind, pe lângă raţia obişnuită, încă o  raţie.
Timpul trecu, şi, înspre toamnă, veni o mare viitură, care luă pe sus multe case din sat. Nici casa lui nu fu ocolită. Deznădăjduit, omul începu să se întrebe: “La ce îmi foloseşte, oare, credinţa? Casa mea a fost luată de ape, la fel cu ale celorlalţi.” De atâta nefericire, nu se mai ocupă de nimic, nu se osteni nici măcar să caute puţinele lucruşoare ce mai puteau fi întrebuinţate. După un timp, sosiră soldaţii, care îi ajutară pe oameni să strângă resturile, şi să reclădească ce se mai putea. După ce dădură câteva scânduri la o parte, pe locul fostei lui case, găsiră o ladă mare, de fier. Cu greu, îi sparseră încuietoarea, şi înăuntru găsiră nişte lucruri vechi, şi o pungă de galbeni din vremea voievozilor, cu mare valoarea istorică. Obiectele fură duse la muzeu, posesorul primind o recompensă – pe care, însă, trebui să o împartă cu soldaţii, aşa că nu îi rămase prea mult. Dacă ar fi putut păstra suma întreagă, şi-ar fi putut reface mica gospodărie…
Mai târziu, după câţiva ani, fu prins de o furtună în munţi. Cu greu, se vârâ sub o stâncă, în timp ce în jurul lui vântul urla, şi ploaia se învârtejea în şiroaie. După un timp, bucata de munte cu stânca lui se surpă pe jumătate, astfel încât el rămase atârnat în gol, prins cu mîinile de nişte scobituri. “Doamne, acum cred că ar fi timpul să faci o minune!” gândi el. “Să trimiţi pe cineva care să mă scoată de aici!” În acel moment, observă şi alte crăpături, la lumina unui fulger, şi se gândi că ar putea încerca să se mişte pe acolo, apropiindu-se încet de buza prăpastiei. Parcă şi vântul se mai domolise…”Nu, e prea periculos!” gândi el. “Mai bine aştept ajutorul!”
Deodată, vântul încetă cu totul, şi în jurul lui se făcu o lumină blândă. Parcă se auzea  şi o muzică minunată, nepământeană… Se simţi ridicat de o putere nevăzută, şi, până să îşi dea seama ce se întâmplă, ajunse pe buza prăpastiei, în siguranţă.
“Eşti foarte iubit şi ocrotit aici, la noi” auzi el o voce blândă. Întoarse capul şi zări un înger luminos, semănând cu acei din felicitările de Crăciun.  “Eu sunt îngerul tău păzitor, şi mi-am luat această înfăţişare pentru a semăna cu imaginea ta despre noi” zâmbi el. ” În cursul vieţii, ai avut câteva ocazii de a-ţi îmbunătăţi soarta. Tocmai pentru că eşti atât de iubit! Însă, tu ai ales întotdeauna să stai cu mâinile încrucişate şi să aştepţi ajutorul nostru. E adevărat că a avea credinţă este un lucru foarte important. E adevărat şi că o viaţă bună, trăită frumos, te face vrednic de ajutor. Însă, Stăpânul nostru, al tuturor, vrea ca şi tu să contribui cu ceva, altfel, nu ai înţelege nimic din ceea ce ţi se întâmplă. Ceea ce s-a şi petrecut, de fapt! Dovadă că, până şi în primejdie de moarte, tot aşteptai să îţi vină un ajutor de undeva, din afară. Singur, nu ai fi încercat nimic! Nu ai avut atâta credinţă încât să te bazezi pe ajutorul nostru dacă ai fi urcat stânca, oricât de greu ar fi părut.”
Omul tăcea, copleşit şi ruşinat. Ar fi voit să spună ceva, să mulţumească, sau să îşi ceară iertare, dar îşi pierduse graiul.
“În cele din urmă, m-am rugat, şi am obţinut această posibilitate de a te salva, şi a-ţi vorbi. Sufletul tău merită să fie luminat, însă partea mea se încheie aici. Mai departe, e rândul tău!” Lumina începu să pălească, şi vântul să se audă din nou. “Tot ceea ce ai avut nevoie ţi-a fost întotdeauna dăruit, doar că tu trebuia să faci efortul de a întinde mâna”, mai auzi el. Apoi, îngerul plecă.
Povestea spune că omul, din acea zi, s-a făcut pelerin, mergând din loc în loc, povestind tuturor ce i se întâmplase, şi poposind în toate lăcaşurile sfinte întâlnite. Însă, desigur că fiecare îi primea povestea după cum îi era felul. Pentru că aceeaşi apă, în pământuri diferite, va creşte flori diferite.
 
 

Responses

  1. Ma bucur si multumesc pentru faptul ca ti-ai facut timp sa ne aduci un pic de lumina in suflet.Orice cheie gasita,nu este intimplatoare si nu poti fi sigur cind iti foloseste tie sau altuia.Insa cheia Universala si Valabila este Adevarata Credinta. Ea iti ofera la indemina cheile pentru a deschide toate lacatele iesite in cale,in viata ta.

  2. Esti excesiv de modesta;eu am mult mai mult timp la dispozitie,nu este un efort,un sacrificiu personal si postarile mele sunt mult mai usoare, mai subtirele;sunt ceea ce simt nevoia sa le traiesc si sa le expun altora. Daca vrem sa traim in Cuvintul rostit de Credinta,incercam sa dam si noi alta tonalitate si consistenta in tot ceea ce simtim si vrem sa fim.

  3. Ar trebui sa facem altfel lucrurile…poate unii dintre noi chiar fac altfel lucrurile. Cine este priceput, sa le-nteleaga!

  4. jenniord, mă simt stânjenită că îmi mulţumeşti, tocmai tu, care găseşti mereu timp pentru noi! Şi, mă simt foarte norocoasă să am asemenea prieteni!
    Aşa este, nici o cheie, şi nici o întâmplare nu e fără rost, dar de multe ori, noi aruncăm cheile, şi aşteptăm să ne pice de sus ajutorul!:)
    Credinţa e minunată, şi desigur că ea este baza. Însă, ceea ce am vrut eu să spun este că nici chiar credinţa (indiferent cum ar fi numită ea: optimism, gândire pozitivă, focalizare, încredere), nu e singură de ajuns. Partea a doua a ecuaţiei este efortul personal. Şi Steinhardt spunea ceva asemănător: "Credinţa ne întăreşte, ne înalţă, ne luminează, dar nu ţine locul însuşirilor şi calităţilor omeneşti."

    O seară bună, şi mulţumesc pentru gânduri!

  5. Tocmai pentru ca si tu traiesti in credinta, postarile tale nu sunt "subtirele"! Uneori, cuvintele simple si profunde pot spune mai mult decat o mie de fraze teologice.

    O zi buna iti doresc, cu mult soare!

  6. Inteligenta trimitere la actiune.
    Pasivitatea, retragerea in propra cochilie nu reduce pacatul, nicidecum, tocmai de aceea inzestrarea nostra este completa pentru analiza, raspunsuri, investire in scopuri inaltatoare.
    In paralel asa spune ca, necunoasterea nu este cea mai buna scuza !

  7. Brânduşa, ai înţeles, ca şi mine, importanţa acţiunii! Şi eu păcătuiesc prin analiză excesivă, prin gândire în dauna acţiunii, de aceea mă recunosc în vorbele tale!:)
    Necunoaşterea este o scuză doar la început, dar nu şi mai târziu, când ni se oferă mijloacele de a cunoaşte.

    Te sărut, şi mă bucur că m-ai înţeles atât de bine (ca de obicei!)

  8. Da, Erys, unii dintre noi fac altfel lucrurile, dar puţini! Doar cei care au ajuns să şi înţeleagă…

    O seară bună, şi mulţumesc pentru "lungimea de undă"!

  9. Asa-i Child, in viata nu ne dam seama si de importanta lucrurilor marunte, la credem fara valoare, dar in definitiv,aceste lucruri marunte ne pregatesc pentru lucrurile cele mari.
    De aceea trebuie sa fim foarte atenti la orice intamplare din viata noastra pentruca ea ne transmite un mesaj.In functie de cum intelegem acel mesaj, luam si deciziile necesare.
    Bune sau rele , ele sunt alegerea noastra si in funtie de ele vom suporta consecintele.

    Tuturor va doresc sa luati cele mai bune decizii pentru voi.

    (Nu stiu ce are blogul meu dar este blocat si
    nu mai pot sa scriu nimic.Deci, ma incearca si pe mine sa vada cum reactionez.)Pa.

  10. Foarte bine ai spus despre importanta lucrurilor marunte, aryyana! Dupa cum scrie si in Evanghelii: "Cine va fi credincios in cele mai mici lucruri, va fi si in cele mari."
    Despre mesaje, pot spune ca, de multe ori, intelegem ca exista un mesaj, dar e mai greu sa il descifram! Uneori, lucrul asta poate lua si toata viata…
    Multumim pentru urare, si la fel iti doresc si tie!

    Problema cu blogul o avem cu totii, din cand in cand. Poate e un semn ca sunt necesare si pauze…:)


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Categories

Cartea cu desene

Un loc in care am stins deznadejdea si am aprins speranta! Un loc cu praf de vise implinite!

ankalavinia

...din inima, cu suflet

drumuldinmine

Salut frumusețea din tine și în tăcere îți iubesc întunericul, OM.

Bio Vivo Terapii

Vindecarea este modul de comunicare al Spiritului!

biovivoblog

Bio este viata

Haide la ţară!

Viaţa unui orăşean la ţară. Ieşirea din sistem!

IMENSITATEA IUBIRII CU MARIA BOTNARU

Port cuvântul, că-i sunt omul, care-i duce-un rost, ca pomul: Nu-i pe lume armonie mai înaltă și mai vie, ca frumoasa POEZIE! Maria BOTNARU

nou despre nou

pace si lumina - pastrati rodul vietii

Zully's Words

Citește și mergi mai departe

Muzica care sapa

This WordPress.com site is the bee's knees

Subconstientul genial

Speranta noastra spre nemurire

Trezire divina

Lumina si iubire - IUBITI-VA DRAGII MEI !!!

Alexandru V. Dan

Proza . Fantasy . Poezie . Eseu

Blogul unui om

Ești liber să trăiești.

Artele şi ştiinţele vieţii

Safiriu e sufletul meu, călător impregnat cu tainice lumi, amuş un catarg cu peri mătăsoşi, mânezi o crisalidă de cerneală.

Insula Ekklesia

Un blog pentru (tine)ri - Sa ai primavara in suflet mereu!

Genunchiul Lumii

blogolumea. strada sforii. poezie pierdută

naomikko

Have a great journey.

innerspacejournal

O revistă de explorare a frumosului din gând

WordPress.com

WordPress.com is the best place for your personal blog or business site.

%d bloggers like this: