Posted by: childagain | July 8, 2009

Doi fraţi

Au fost odata doi fraţi, care s-au revăzut după multă vreme, după ce fiecare dintre ei trăise prin ţări străine, şi învăţase lucruri diverse. Unul dintre ei, din banii agonisiţi, şi-a înălţat o casă mândră şi bogată. Celălalt frate, însă, i-a pus de-o-parte, şi şi-a ridicat o căsuţă mai modestă. Fratele mai sărac venea în fiecare zi în vizită la fratele bogat, şi cei doi stăteau de vorbă, şi se simţeau bine împreună. Azi aşa, mâine aşa, până ce fratele bogat a început  să se simtă puţin stingherit de faptul că fratele sărac îşi petrecea ziua în casa lui, fără să se îngrijească de propria sa casă, care căzuse în paragină. Ba, începuseră să vorbească şi vecinii, care mereu îl sfătuiau pe fratele bogat să îl mai trimită la casa lui pe celălalt. Şi apoi, unde îşi ţinea banii? Poate nu mai avea nici un ban, şi venea în casa fratelui bogat pentru că rămăsese sărac lipit!
Şi astfel, într-o zi, fratele bogat îi spuse celuilalt: “Frate, ştii că eu ţin la tine, şi te-am ajutat aşa cum am putut de când m-am întors! Însă, e timpul să faci şi tu ceva pentru tine şi casa ta! În plus, a venit timpul să mă însor, şi cu tine în casă, cred că nici o fată nu ar vrea să mă cunoască.”
Fratele sărac nu a zis nimic, doar a plecat capul, şi s-a dus. Însă din acea zi, ca un făcut, toate treburile au început să meargă pe dos în casa fratelui bogat! Ba se strica ceva, şi nu erau bani de reparaţii, ba o mâncare ieşea foarte proastă, ba un datornic părăsea oraşul fără să îi plătească datoria fratelui bogat…Şi aşa, încetul cu încetul, fratele bogat începu să nu mai fie atât de bogat! Casa lui cea mândră începu să cadă şi ea în paragină…
Disperat şi nedumerit, începu să meargă şi să întrebe pe la toţi descântătorii şi ghicitorii ce se putuse întâmpla, de intrase într-un asemenea blestem. Într-un târziu, o băbuţă stafidită, după o noapte de rugăciune, îi dădu acest răspuns:
“Averea ta a fost bunişoară, într-adevăr”, i-a spus ea, “dar nu se putea compara cu a fratelui tău. Dacă ar fi vrut, el şi-ar fi putut lua un palat! Însă,a preferat să stea într-o cocioabă, iar banii rămaşi să îi dea la biserică, în rugăciuni pentru binele tău, şi al casei tale. A mai dat el şi la săraci, şi în alte părţi…După ce i-ai spus să plece, el s-a rugat în continuare pentru tine, dar de data aceasta efectul rugăciunii lui nu a mai fost cel aşteptat, pentru că Ocrotitorul tău nevăzut a hotărât să te ajute altfel: luându-ţi ceea ce te orbise, şi te împiedicase să vezi adevărata strălucire a sufletului. Cu cât se ruga el mai tare pentru binele tău, cu atât pierdeai tu mai multe, pentru că binele sufletului tău era cu totul deosebit de binele trupului. Şi acum, când ai pierdut aproape tot, sufletul tău e pe cale să îţi recapete lumina de la început, dar mai e încă neclar.  Mai rămânea doar să înţelegi de ce s-au petrecut toate astea, dar fără mânie sau durere. De aceea mi s-a spus mie să îţi vorbesc.”
Mulţumindu-i bătrânei pentru lămurire, uimit şi tulburat, omul porni în căutarea fratelui său. Însă, află că acesta plecase din nou să strângă ceva avere, pentru că pe prima o cheltuise toată. Acum, însă, el ştia că fratele se va întoarce… şi, chiar dacă nu, va şti când a strâns el averea…pentru că atunci va începe să-i meargă şi lui bine, din nou! Acum, că înţelesese…

Nu suntem fire izolate, chiar de am fi aproape, sau departe! Suntem, de fapt, părţi dintr-o ţesătură, şi atunci când retezăm, sau tragem de un fir, efectul va fi simţit şi de ultimul fir din ţesătură…mai devreme, sau mai târziu!


Responses

  1. Scuze , am scris Erys in loc de CHILD.

  2. Buna Erys:

    Da, egoismul omoara omenia.
    Din egoism nu dam , din egoism nu facem anumite lucruri, din egoism… nu putem fi oameni.
    Suntem niste fiinte egoiste si de ce avem, de ce nu ne mai ajunge si vrem si mai mult.
    Nu ne gandim decat la binele nostru, in rest ce mai conteaza…
    Daca am putea sa fim mai altruisti, sa fim mai dezinteresati cand facem ceva,cand dam ceva, cand ajutam pe cineva si sa dam din dragoste si nu din mila…
    Nu cred ca putem ajunge la asa o performanta,dar EL are rabdare cu noi si ne ajuta mereu sa devenim OAMENI asa cum ne-a creat El.

    O zi minunata tuturor.
    Pa!

  3. E şi egoismul, aryyana, dar nu numai asta! Cel mai mult ne împiedică de la a fi altruişti orgoliul, ce cuprinde imaginea noastră de sine, şi imaginea celorlalţi despre noi. Steinhardt numea acest fenomen "teama de a fi fraierit" (chiar aşa se exprimă:)), şi spunea că "este dizolvantul celor mai nobile intenţii ale oamenilor." Doar creştinul autentic depăşeşte această teamă – sau, mai bine-zis, nu-i pasă de "imaginea" sa – dorind doar să facă ceea ce trebuie.

    A da din dragoste, şi nu din milă, cred că este apogeul vieţii creştine! De fapt, asta indică adevărata "naştere" a creştinului – intrarea în starea de dragoste (aproape)necondiţionată! (Spun "aproape", pentru că suntem totuşi oameni, şi nu putem fi total lipsiţi de egoism!)

    Mulţumesc pentru prezenţă, te sărut, şi o zi bună şi ţie!

  4. Foarte frumos! Multa intelepciune si intelesuri profunde in cateva randuri.

    Multumesc frumos!

    Toate cele bune!

  5. Mă bucur că ai prins sensurile, bnegativ! De fapt, tu întotdeauna le prinzi!:)

    Numai bine şi ţie, şi lumină!


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Categories

Cartea cu desene

Un loc in care am stins deznadejdea si am aprins speranta! Un loc cu praf de vise implinite!

ankalavinia

...din inima, cu suflet

drumuldinmine

Salut frumusețea din tine și în tăcere îți iubesc întunericul, OM.

Bio Vivo Terapii

Vindecarea este modul de comunicare al Spiritului!

biovivoblog

Bio este viata

Haide la ţară!

Viaţa unui orăşean la ţară. Ieşirea din sistem!

IMENSITATEA IUBIRII CU MARIA BOTNARU

Port cuvântul, că-i sunt omul, care-i duce-un rost, ca pomul: Nu-i pe lume armonie mai înaltă și mai vie, ca frumoasa POEZIE! Maria BOTNARU

nou despre nou

pace si lumina - pastrati rodul vietii

Zully's Words

Citește și mergi mai departe

Muzica care sapa

This WordPress.com site is the bee's knees

Subconstientul genial

Speranta noastra spre nemurire

Trezire divina

Lumina si iubire - IUBITI-VA DRAGII MEI !!!

Alexandru V. Dan

Proza . Fantasy . Poezie . Eseu

Blogul unui om

Ești liber să trăiești.

Artele şi ştiinţele vieţii

Safiriu e sufletul meu, călător impregnat cu tainice lumi, amuş un catarg cu peri mătăsoşi, mânezi o crisalidă de cerneală.

Insula Ekklesia

Un blog pentru (tine)ri - Sa ai primavara in suflet mereu!

Genunchiul Lumii

blogolumea. strada sforii. poezie pierdută

naomikko

Have a great journey.

innerspacejournal

O revistă de explorare a frumosului din gând

WordPress.com

WordPress.com is the best place for your personal blog or business site.

%d bloggers like this: