Posted by: childagain | June 10, 2012

Căutarea marii iubiri – drumul iluziei

Fiecare femeie a visat, începând încă din adolescență – ba, unele chiar mai de dinainte, din vremea când ascultau povești cu prințese și Feți-Frumoși – că va întâlni marea iubire! Acest sumum al vieții unei femei a fost urmărit cu ardoare, ba chiar cu disperare, în toate epocile și culturile. Femei din toate straturile sociale, din toate popoarele și religiile, au fost crescute, educate, îndoctrinate, în cele din urmă, pentru a crede că acesta și numai acesta poate fi scopul vieții lor, și marea împlinire.
Pe lângă faptul că emoționalul unei femei este destul de sensibil, și chiar instabil uneori (mai ales în adolescență), conducând în genere spre impresia că ar avea nevoie de o echiibrare din afară, din partea unui psihé complementar, această fragilitate constituțională a fost exploatată și de mediile culturale, de societate în genere (de societatea coordonată de bărbați), în diferite forme. Filmele, cărțile, poeziile, arta în general, este plină de trimiteri spre necesitatea trăirii unei mari iubiri – fără de care ființa umană nu ar fi completă. Pe de altă parte, statutul femeii, în multe țări, lasă de dorit (și nu mă refer aici numai la țările musulmane, unde acesta este la pământ), și destul de puține reușesc să se realizeze profesional, sau măcar să își găsească o slujbă. Și atunci, care poate fi salvarea? Marea iubire, desigur, care le va asigura și toate necesitățile.
Nu sunt absurdă, știu că în țările occidentale, și chiar și la noi, situația este cu totul alta – adică, femeile pot munci cu ușurință, dacă vor aceasta. Dar, aici intervine o altă problemă: cum împăcăm munca și dragostea? Dacă o femeie iubește, nu se consideră oare automat că ea trebuie să facă orice sacrificii, inclusiv să renunțe la profesia ei, dacă aceasta stingherește, pentru a-și mulțumi domnul și stăpânul? Și, ce este mai trist, este faptul că femeile-înseși aleg aceasta, pe baza îndoctrinării lor privitoare la ”marea iubire”. Nu contează că, de multe ori, marea iubire durează doar câțiva ani, și uneori, nici chiar atât. Nu contează că femeia respectivă se va trezi apoi singură și fără resurse; ea a trăit marea iubire.
Desigur, problema este mult mai complexă de atât, și până acum, nu am atins decât partea vizibilă, suprafața. Esența însă se află mult mai adânc, în structura sa interioară, apoi în educația și cultura pe care o primește femeia. Structural, după cum am spus, femeile sunt mai sensibile, și mai instabile emoțional. Există și o explicație medicală, cu privire la prezența hormonilor estrogeni, care conferă femeii această emotivitate crescută.(Desigur, există și excepții, dar eu am hotărât să vorbesc despre medie.) Și, chiar dincolo de aspectul fiziologic, nu este un secret faptul că însuși sufletul femeii este mult mai deschis, și mai capabil de iubire. Cea care l-a văzut prima pe Iisus după Înviere a fost o femeie – Maria Magdalena – căreia, după înseși spusele Mântuitorului: ”iertate i-au fost păcatele, pentru că mult a iubit.” O altă zicală referitoare la femei spune că ”dacă lumea ar fi condusă numai de mame, nu ar mai exista războaie”.
Așadar, femeia are prin structura sa o deschidere extraordinară spre iubire și sacrificiu. Probabil și datorită faptului că, în genere, femeile ”filtrează” lumea și experiențele predominant prin jumătatea dreaptă a creierului – cea responsabilă de intuiție, de gândirea simbolică, chiar de experiențele mistice. După cum spune Victor Hugo: ”Bărbatul se află acolo unde sfârșește pământul; femeia, acolo unde începe cerul.”
Deci, având această predispoziție naturală spre iubire, este normal ca femeia să accepte cu ușurință ideea necesității căutării, și găsirii, marii iubiri. Până aici, nimic rău! Răul intervine atunci când această predispoziție naturală este abil întreținută, și chiar amplificată, de mijloacele culturale despre care am vorbit, care lasă să se creadă că este absolut normal și natural să întâlnești marea iubire, că pentru asta trebuie să sacrifici totul, și ești anormal/ă numai dacă nu o găsești, sau crezi că pot exista și alte scopuri în viață. Nu spun că toate aceste idei sunt greșite; unele dintre ele sunt bune, minunate, dar modul lor de folosire crează o imagine cu totul falsă despre posibilul viitor al femeii. Întrucât, tânăra fată, și chiar și femeia matură, dar care și-a păstrat sufletul tânăr, vor dori cu atâta ardoare să găsească iubirea, încât vor aplica eticheta ”iubire” peste orice relație întâmplătoare, și vor atribui calități ideale oricărui bărbat care se va purta, măcar la început, conform ”modelului” lor de suflet-pereche. Și, chiar dacă vor înțelege apoi că acesta diferă mult de ”model”, vor ține cu atâta ardoare la ”iubire”, încât vor accepta orice umilință și dezamăgire, numai pentru a nu ”pierde iubirea”. Unele mai devreme, altele mai târziu, vor înțelege însă că, majoritatea bărbaților înțeleg prin ”iubire” o chestiune călduță, care să le satisfacă instinctele, și să le ofere suport necondiționat în toate problemele vieții lor. Uneori intervine și reciproca, dar cu mare chiu și vai, lăsându-se să se înțeleagă ce mari sacrificii fac ei dacă fac vreun lucrușor oricât de mic pentru partenera lor. Iar dacă condițiile se schimbă în vreun fel, și ei nu mai primesc, din diferite motive, ”articolele” pentru care au convenit tacit, marea iubire se răcește subit, sau chiar poate dispărea ca un fum. Desigur, pot exista și alte finaluri posibile: plictiseală, care să ducă la necesitatea schimbării cu o altă ”mare iubire” (valabil în special pentru bărbați); situații de criză, din care femeia însăși să înțeleagă că lucrurile nu mai pot continua ca și până atunci, sau să înțeleagă că, de fapt, nu e iubită; sau apariția unei alte femei în peisaj, care să ducă la schimbări dramatice, deși până atunci, relației respective nu îi lipsise nimic. Oricum, multele și variatele modalități de final, din care nu am redat decât o parte, conduc femeia spre o singură concluzie: marea iubire a fost, de fapt, marea iluzie! Întrucât, în afara începutului, alimentat mai ales de visele ei, și de percepțiile ei hiperbolizate asupra ”sufletului-pereche”, relația respectivă nu a avut nici una dintre caracteristicile marii iubiri – chiar așa cum apare ea în filmele și cărțile de gen. Nu a existat respect, grija pentru celălalt (decât într-un mod foarte condiționat), înțelegerea sufletului ei, și a situațiilor de viață prin care trecea, și, nici într-un caz, nu a existat sacrificiu reciproc ! Întrucât, atunci când doar unul dintre parteneri este predispus la sacrificii – în genere, ea – aceasta se cheamă, de fapt, compromis.
Dar, a fost doar o experiență nefericită ! se va spune. Nu a fost marea iubire, mai pot exista și alte iubiri în viață ! Desigur, așa este. O femeie care a trecut prin experiența de mai sus (adică, majoritatea, în diferite momente ale vieții lor), inițial va rămâne ”în retragere”, umilită și dezamăgită, sau cu sufletul în suferință. După un timp însă, când rănile se vor vindeca, va începe din nou, fie și inconștient, căutarea marii iubiri. Pentru că altfel nu concepe viața, pentru că a fost educată să creadă că o femeie care nu și-a găsit marea iubire este un fel de infirmă. Și, va găsi multe alte ”mari iubiri”, mai mult sau mai puțin asemănătoare cu prima. Uneori, poate că va întâlni în drumul ei și câte un om bun, dar în majoritatea cazurilor, nu va simți pentru el atracția necesară, și va trece mai departe. Și, după mulți ani, și mai multe experiențe dezamăgitoare, va fi fericită dacă va reuși să găsească măcar o pereche ”onorabilă”, ”acceptabilă”, pentru a scăpa de rușinea de a fi singură în ochii societății. Aici este miezul problemei: societatea condiționează încă femeia să aibă neapărat un partener, pentru a fi acceptată drept membru cu drepturi depline. Bărbații pot fi respectați și atunci când sunt singuri, dar femeia, nu! Cel puțin, nu încă…
Desigur, nu este o regulă scrisă, teoretic, suntem egali ! Dar inegalitatea se observă în privirile celorlalți, atunci când o femeie singură iese în lume. Desigur, cu unele excepții: femeile foarte bine realizate profesional, și cu un bagaj cultural satisfăcător, care nu mai au nevoie de ”proptele” pentru a-și dovedi propria valoare. De fapt, și aici voiam să ajung, diferența vine din interiorul femeii, din energia pe care aceasta o degajă. Femeile care au înțeles, în fine, iluzia căutării marii iubiri, și care și-au găsit alte scopuri în viață: profesionale, umanitare, spirituale; care și-au dăruit, sau au început să își dăruiască, rezervele de iubire celor mulți, sau unor scopuri care depășesc măruntele preocupări de zi cu zi; aceste femei, zic, vor degaja o atmosferă care le va face iubite și respectate, și le va deschide drumul oriunde se vor duce. De fapt, ele nu vor mai fi percepute doar drept femei, vor ieși din cercul îngust al determinărilor sociale. Vor fi privite drept ceea ce sunt în esență: spirite complete, scântei divine, și membri cu drepturi depline ai societății.
Cele de mai sus nu înseamnă că sfătuiesc toate femeile să renunțe la căutarea iubirii romantice. Ideea era următoarea: întrucât oricum marea iubire este o iluzie, întreținută mai ales în sufletul și în mintea noastră, este mai bine să nu o căutăm anume. Putem fi oameni compleți și valoroși și făcând alte lucruri, și mai ales, desoperindu-ne Divinitatea din noi. Uneori, Dumnezeu ne poate trimite un partener pentru completare – dacă dorim acest lucru foarte tare. Dar, probabil că acea iubire nu va semăna mai deloc cu ”modelele ideale” din cărți și filme. Nu va debuta cu o atracție fantastică, și cu gesturi de vis. Va semăna mai curând cu iubirea evanghelică…cea care crede toate, iartă toate, poate toate ! Și, ne vom da seama probabil, abia peste un timp, că este vorba de iubire. Alteori, atunci când structura noastră este mai înclinată spre solitudine, sau misiunea vieții noastre este alta, probabil că El nu ne va trimite un partener. Vom descoperi aceasta și singure, după un timp. Dar, acest lucru nu ne va întrista, pentru că vom avea în interiorul nostru o mare bogăție, care nu ne va lăsa să suferim de singurătate, și vom îndeplini probabil și o muncă ce ne va umple viața. Situația este mult diferită acum față de Antichitate, de Evul Mediu, sau chiar din urma cu doua secole. Putem fi, și suntem, oameni deplini, care îndeplinesc programul Lui, care lucrează pentru acel ”cer nou și pământ nou” al Apocalipsei, și cu, și fără însoțitori. Și uneori, atunci când am atins un anumit nivel al maturității, poate fi chiar mai bine fără însoțitori.
În concluzie, eu cred că, despre iubire se poate spune doar că… este, sau nu este! Dacă este, o știm și fără cuvinte. Dacă nu este, toate cuvintele din lume nu vor acoperi această lipsă. Cred că, pe această temă s-ar putea scrie tomuri întregi, dar eu mă opresc aici. Fiecare poate continua singur, după propriile sale experiențe, și propria viziune asupra iubirii. Căci fiecare om ”poartă în sine chipul întreg al condiției umane”, după cum spune Montagne.

Responses

  1. Cred că toate femeile vor fi de acord cu tine!…

  2. Oare, Lili ?🙂 M-aș bucura să fie așa, dar mă gândesc că mai sunt încă multe care preferă iluzia. Ce-i drept, e atât de frumos să visezi… până când intervine trezirea !

    Te îmbrățișez și mă bucur că mă susții !

  3. Probabil că ocolim trezirea, pentru că e mai frumoasă iluzia. Pe de altă parte, fără (chiar această) iubire, nimic nu are viaţă.

  4. E adevărat că este o experiență capitală a vieții cuiva, și ne aduce și ceva frumos, pe lângă dezamăgire. Ceea ce voiam să spun este doar că trebuie să ocolim pericolul absolutizării. În viață sunt atâtea de făcut, atâtea de văzut… Și noi suntem prea valoroși ca să ne blocăm într-o căutare iluzorie.

    Știi, se spune că norocul vine mai ales atunci când nu fugi după el..) Dacă ne realizăm misiunea vieții, e posibil să primim și alte lucruri ”la pachet”; Desigur, dacă mai avem nevoie de ele…

  5. la buna regasire

  6. Ma ierti?

  7. Draga mea deep, la bună-regăsire ! De ce să te iert, că nu am avut de ce să fiu supărată pe tine ! Știu că tu apari mai rar; ăsta e și păcatul meu:), de aceea nu e nici un motiv de supărare. Eu, cel puțin, am avut o perioadă când nu am mai apărut cu lunile…

    Te pup, și mă bucur că te regăsesc ! Chiar dacă ești de acord, sau nu, cu tema mea. Dar ceva îmi spune că noi două ne asemănăm. .)

  8. […] Atlantisra, Bibliodeva,  Child again, Colţu cu muzică, G1b2i3, Gabriela Savitsky, George, Ioan Usca, Mirela Pete, Robert, Schtiel, […]

  9. Esti bine? Cum iti mai e mica descoperitoare a marii iubiri ?:))
    Ce de pietre frumoase si crude de rau am gasit aici, oare in cate-ti vei fi zdrelit talpile? dar a meritat, uite le vezi pe-alea doua mici, cele mai mici dar si cele mai rotunde si mai slefuite, seamana cu 2 pui de foca. Ghici? Pe unul o sa-l cheme “Iubirea e”! iar pe celalalt: “sau nu e”! :))

  10. Draga mea deep, eu marea iubire nu am descoperit-o, si nici nu mai am pretentia ! Cred că nu am suficiente aptitudini pentru acest studiu, și trebuie să ne recunoaștem limitele..)

    Noi toți ne-am zdrelit puțin tălpile prin pietricele, care de care mai colorate.), dar principalul este să nu rămânem fixați în acele momente. Ai mare dreptate cu puii tăi de focă.), dar nu cutez să spun pe care l-am găsit. Nu de alta, dar să nu influențez poporul în deciziile personale….)

    Puup tare, și mă bucur că ești pe-aici !

  11. pup si eu si incerc sa te citesc de cand n-am mai facut-o, scrie-mi si mie te rog ce ai mai facut pe mail

    salut Lili

  12. te rog seteaza si tu comenturile pe anonim, ce-i atata cenzura🙂 mi-e greu sa ma log de fiecare data

  13. deepule, comentariile mele erau setate doar pe nume si adresa mail, nu stiu de ce trebuia sa te loghezi. Poate wordpressul e mai catolic decat papa !:)
    Acum le-am lasat si pe cele anonime. Daca tot e democratie !:)

    O sa incerc sa iti scriu cand voi avea ceva mai mult timp, si nu franturi, ca acum. Oricum, in linii mari, situatia merge spre bine – cum zicea si elefantul cand a iesit de doua degete din namol.:)

    Te pup ! Sper ca si la tine e bine !

  14. i’m going to bookmark you here so i will be able to read at your new articles whenever i want. thanks for helping.http://www.gschwab.com

  15. Thanks, Eloida, for your interest, even if your page has a totally different theme.
    I don’t have time to write in English, or at least to translate my articles, so excuse me for obliging you to use the automatic translation.


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Categories

Cartea cu desene

Un loc in care am stins deznadejdea si am aprins speranta! Un loc cu praf de vise implinite!

ankalavinia

...din inima, cu suflet

drumuldinmine

Salut frumusețea din tine și în tăcere îți iubesc întunericul, OM.

Bio Vivo Terapii

Vindecarea este modul de comunicare al Spiritului!

biovivoblog

Bio este viata

Haide la ţară!

Viaţa unui orăşean la ţară. Ieşirea din sistem!

IMENSITATEA IUBIRII CU MARIA BOTNARU

Port cuvântul, că-i sunt omul, care-i duce-un rost, ca pomul: Nu-i pe lume armonie mai înaltă și mai vie, ca frumoasa POEZIE! Maria BOTNARU

nou despre nou

pace si lumina - pastrati rodul vietii

Zully's Words

Citește și mergi mai departe

Muzica care sapa

This WordPress.com site is the bee's knees

Subconstientul genial

Speranta noastra spre nemurire

Trezire divina

Lumina si iubire - IUBITI-VA DRAGII MEI !!!

Alexandru V. Dan

Proza . Fantasy . Poezie . Eseu

Blogul unui om

Ești liber să trăiești.

Artele şi ştiinţele vieţii

Safiriu e sufletul meu, călător impregnat cu tainice lumi, amuş un catarg cu peri mătăsoşi, mânezi o crisalidă de cerneală.

Insula Ekklesia

Un blog pentru (tine)ri - Sa ai primavara in suflet mereu!

Genunchiul Lumii

blogolumea. strada sforii. poezie pierdută

naomikko

Have a great journey.

innerspacejournal

O revistă de explorare a frumosului din gând

WordPress.com

WordPress.com is the best place for your personal blog or business site.

%d bloggers like this: