Posted by: childagain | November 5, 2012

Despre ce înseamnă adevăr, și despre soartă…

Până de curând, credeam că am răspunsul la unele întrebări. Până de curând, credeam că atinsesem un anume prag…  Dar de ceva vreme încoace – mai bine-zis, de când am trecut prin acea mare zguduire care mi-a dărâmat credința, sau măcar mi-a restructurat-o total – mi-am dat seama că, de fapt, nu mai știu nimic ! Nu mai știu nici măcar ce înseamnă adevăr personal, a trăi pentru adevărul tău.
Care este, oare, adevărul nostru ? Este acel pe care îl simțim în adânc, în mod egoist ? Sau este acel nobil și profund ideal pentru care trăiam odată… Idealul desăvârșirii, al drumului spiritual, al crucii… Sau poate că, aceste două adevăruri nu sunt chiar diferite ! Poate că drumul nostru inițiatic trece și prin porțiuni mai întunecate, prin abisurile și întunecimile propriei noastre ființe, prin iubirea egoistă pentru ființe și lucruri, dincolo de Iubirea fără nume…
Ca să pomenim și despre soartă – până de curând, nu credeam în ea. Sau, credeam că este doar un fel de „schemă generală a lucrurilor”, care însă poate fi ”modulată” prin rugăciune, prn iubire, sau printr-o mare hotărâre, dusă până la ultima limită. Sau, prin toate acestea la un loc… Nu am crezut niciodată în mitul lui Oedip – destinul implacabil ! Și totuși… În mod real, practic, am simțit că soarta e foarte greu de învins ! Câte puțin o mai învingem, dar mereu apare un recul. Iar când obosim să luptăm, ea se desfășoară implacabilă, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.
Desigur, ea poate fi învinsă definitiv, deși cu greu, cu ajutorul unui Aliat ceresc: o Ființă spirituală și iubitoare care ne-a luat în grijă. Însă… de curând am înțeles că, poate nu era chiar atât de bine să fie învinsă ! Soarta, așa implacabilă și nedreaptă cum apare, are totuși logica ei. Poate că nu în zadar ni se puneau în cale anumite piedici… Vine un moment când îi înțelegem pe deplin utilitatea, și când vedem puerilitatea și nefolosul luptei noastre. Poate că am obținut ceea ce am vrut, dar cu un preț… Un preț destul de mare, pe care nu îl prevăzusem la început ! Ne credeam oarecum înțelepți, și pe deplin asigurați de dreptatea noastră. Nici nu ne puneam problema că, pe lângă dreptatea și adevărul nostru, mai există și ale altuia/altora… chiar ființe dragi, care pot suferi ! Credeam că îi ocrotim, că îi ajutăm pe cei dragi, chiar și luptând cu soarta, din toate puterile. Însă de fapt, soarta însăși îi ocrotea, iar noi nu făceam decât să stricăm rosturile.
Ei, e dificil să înțelegem care este adevărul nostru, în fiecare clipă ! Cel de azi, poate să nu fie același cu cel de ieri… chiar deloc ! Și în acest sens, poate că tocmai a rămâne împietriți într-un adevăr (”imagini înghețate”, după cum spune Lazarev), constituie greșeala, și păcatul…
Momentele acestea de conștientizare ne determină să ne vedem limitele, nimicul. Ne credeam un univers, dar nu eram, de fapt, decât un punct. Un punct de vedere limitat în spațiu și timp.
”Caracteristica adevărului este aceea că el este în același timp simplu, imens și limpede”. Nu mai știu cine a spus asta, dar a avut o sclipire de Dincolo, din lumea esențelor. Exact asta simți când se face lumină în tine și înțelegi… îți înțelegi parcursul, lupta și greșelile ! Atunci când Cineva vrea să înțelegi, când consideră că a venit timpul, că ești copt. Și înțelegerea nu te transformă într-un zeu, ci te aruncă cu fața în țărână. După cum spunea Socrate, înțelegem că știința noastră, înțelepciunea noastră, a fost totuna cu nimic. Nimic suntem în fiecare clipă, dar din păcate, sau din fericire, nu suntem totdeauna capabili să vedem nimicul ăsta. Pentru că, dacă am fi, fie ne-am transforma, fie ne-am sinucide.

Responses

  1. Eu nu am ajuns să înțeleg, măcar, ce e cu mine pe aici?

  2. Măcar tu ai fost sinceră în nedumerirea ta:), dar eu credeam că știu. Asta e mai greu de acceptat !

  3. “Nimic suntem în fiecare clipă, dar din păcate, sau din fericire, nu suntem totdeauna capabili să vedem nimicul ăsta. Pentru că, dacă am fi, fie ne-am transforma, fie ne-am sinucide.”
    mult prea drastic.
    “insemnam” nimic, dar nu “suntem” nimic.. si tot ar fi fost prea drastic.
    nu-s fifty-fifty sansele intre transformare si suicid, asa ca trebuie sa mai fie si altceva. ceva tern, obisnuit, banal, mocirlos cateodata, prin care suntem ghidati (chiar fortati) sa inaintam de un program genetic destul de stabil – daca ne gandim la multitudinea factorilor perturbatori care ar putea sa ne dea exit in orice clipa. deci, transformarea si suicidul raman a fi doar limite. si, daca incerc sa fiu sincer cu orice pret, nici macar limite opuse.
    nu e chiar filozofie, acum sa fim sinceri pentru o clipa si sa ne dam seama ca atat timp cat NU STIM de ce trebuie sa se intample asa si nu altfel… e cam ciudat. care e treaba cu programul asta genetic si de ce cvasitotalitatea deviatiilor inseamna exit? suntem blocati in evolutie.
    pentru ca orice deviatie a ajuns sa fie “tratata”. noi insine dam legi impotriva unei posibile evolutii. ce? nu-i asa?🙂 ne preocupa atat de tare forma incat fondului ii zicem cercetare avansata si ii acordam fonduri insuficiente doar pentru a satisface capricii, rabufniri ale unui mediu elitist. cum obtinem un rezultat pe care nu suntem capabili sa-l controlam inchidem cercetarile in acea arie. pentru ca asa e legea facuta acum, trebuie sa raportam orice schimbare de metoda, orice reactiv folosit si, in general, orice.
    bagam mai mult de 99% din resurse in… forma.
    hai sa aruncam o privire catre industriile care epuizeaza rezervele planetei. cate lucreaza pentru evolutie si cate pentru conservare?🙂

  4. Domnule Ben-Ami, poate că exprimarea a fost cam drastică, dar a reflectat ceea ce simțeam atunci. De fapt, ceea ce am simțit de multe ori în ultima vreme…
    Da, aveți dreptate că acestea sunt extreme, dar mărturisesc că așa sunt eu făcută, nu pot trăi decât la extreme. Și totuși, există și a treia situație – un fel de evoluție lentă, ca să zic așa, spre conștientizare. Și numai cu ajutor de Sus ! Și e o șansă că există această a treia variantă, pentru că altfel, cei ca mine, întrucât nu se pot transforma dintr-o dată, ar prefera cealaltă variantă. Nici nu știți dv. de câte ori am simțit așa…
    Dar eu vorbesc aici doar de transformare interioară, de înțelepciune și conștientizare. Iar nimicul de care spun se referă la nimicnicia înțelepciunii noastre proprii, atunci când nu cunoaștem toate fațetele situației, și toate variantele de evoluție ale acesteia. Pentru asta, ar trebui să fim Dumnezeu, pentru că altfel, oricât de mare ar fi înțelepciunea proprie, tot în gropi ne poate duce… Ceea ce s-a întâmplat și în viața mea, și s-a reflectat asupra unei ființe dragi.

    Dv. vorbiți de genetică, de experimente genetice și alte asemenea. Îndrăznesc să presupun că lucrați în domeniu, pentru că vă preocupă cu adevărat. Și eu sunt preocupată de posibilele urmări ale acestor experimente asupra omenirii pe termen lung. Este exact ceea ce s-a întâmplat cu mine la nivel individual : am avut intenții bune, și am crezut că știu eu mai bine ce e bine pentru alții.În mod similar, acești savanți cu exoerimentele lor cred că știu ei ce e mai bine pentru omenire. Dar de fapt, nu prea știu… Să luăm numai oița Dolly: dacă clonarea s-ar extinde la nivel uman, ce implicații morale și spirituale ar avea aceasta ? Desigur, e minunat să creem „bănci de organe”, dar poate că acele bănci vor avea totuși o conștiință… Asta nu depinde de noi, ci mai de Sus. Și ce imagine ar avea ele despre ele-însele ? Ce ar simți ele despre situația lor ? Cum ne-ar vedea pe noi, creatorii ?
    Ei, sunt multe întrebări, și nu noi, oamenii, am ști să răspundem: Cel puțin, nu acum !

    Desigur, o evoluție trebuie să existe chiar și la nivel fizic : acele ”deviații” de care spuneați pot fi mutații care să inducă tot felul de proprietăți noi, unele chiar zise „paranormale”. Dar, nu este treaba noastră să le creem sau să le favorizăm, să ne transformăm în mici Dumnezei. Dimpotrivă, evpluția începe invers dinspre spirit, spre materie. Când ajungem la stări avansate de conțtiință. se modifică și ADN=ul. Așa pot apărea acele mutații pozitive.
    Dovadă sunt miile de practicanți spirituali, care s-au născut perfect normali, dar după practici spirituale intense, fie și numai rugăciune, au început să se schimbe structural. Cum altfel se pot explica performanțele uor yoghini care se pot teleporta, sau își pot opri funcțiile organismului timp de săptămâni ?
    Pe de altă parte, există atâția călugări și asceți care chiar fac vindecări miraculoase. unele dintre ele recunoscute, de nevoie, chiar și de medicina clasică. Sau au clarviziune, sau alte daruri.. Aceasta înseamnă că structura lor genetică nu a rămas aceeași, pentru că un om normal nu poate pune mâna pe tine și să te vindece.

    Desigur, puteți spune că astea sunt aberații, că toate acele vindecări sunt șarlatanii. Dar există mii de martori… Și chiar dosare medicale strict urmărite, cum e cazul la Lourdes, sau al Teresei Neumann, femeia care nu se hrănea deloc, și avea stigmatele lui Iisus.

    Bine, eu am vorbit de cazuri extreme, dar sunt mulți printre noi în care s-a declanșat o mică transformare. Poate că, peste ani și generații, dintre ei se vor ridica cei cu mutați ADN vizibile.

    Vă rog să mă iertați dacă v-am dezamăgit – poate că v-ați așteptat să găsiți o adeptă a evoluției genetice controlate – dar din păcate, eu sunt adepta evoluției spirituale care să ducă după sine genetica. Deși, am o profesie care atinge știința, și chiar genetica.

    Oricum, vă mulțumesc pentru completări, care arată că aveți o gândire profundă, și vă doresc să aveți succes în profesia dv !..

  5. draga mea, chestia aia cu nemancatul… este o boala. si o romanca a avut-o. a stat vreo 6 ani sub supraveghere. au internat-o si pe la Fundeni. nu mai stiu unde i-am citit povestea. pana la urma s-a sinucis. n-avea o mama chiar ok si a trait inainte de Revolutie. am citit despre 8 cazuri asemanatoare. in fine.
    n-am nici o treaba cu Darwin, prin urmare nu-i prea impartasesc opiniile, asta si fiindca majoritatea mutatiilor sunt mortale sau incapacitante, desi as putea sa-ti dau exemple care sa te puna pe ganduri: cei care au urcat la peste 8000 de m altitudine au o mutatie a genei ACE genotipul 577R (doar cei cu mutatii au reusit aceasta performanta); Dean Karnazis n-a avut voie niciodata sa alerge in competitii oficiale si americanii au reusit sa-i astupe gura si sa nu faca publicitatii cauza pentru care el a putut alerga 50 de maratoane in 50 de zile succesive. si mai sunt inca multe alte exemple, chiar si apropo de capacitatea de a neutraliza rapid cantitati mari de alcool, pe care unii oameni o au si imensa majoritate nu.
    codul genetic este un program si unii (sa le zicem asa) au inceput sa umble la el, ca sa inteleaga cum functioneaza. programele pot fi alterate si codul genetic nu face exceptie. spiritualitatea de care aduci aminte se ocupa si ea tot cu alterarea acestui program. e inutil sa mentionez cati oameni innebunesc de la diferitele practici, iar yoga e chiar in topul lor. este clar empirism ce se face acum, lucrurile sunt inca mult prea complexe, asa ca multi isi iau doctorate in chestiuni care ii depasesc, fiindu-le – cumva – rasplatit curajul abordarii (in ciuda legilor care impiedica experimentele de acest gen). insa oamenii bogati vor dori intotdeauna sa traiasca mai mult, si la fel si cei inteligenti. asa ca progresul in aceste domenii este inexorabil. ca vreau eu, ca nu vrei tu, ca altora le pasa sau nu le pasa, sunt chestiuni lipsite de substanta. se vor intampla ca si cum noi n-am exista.
    nici nu se mai pune problema creeri bancilor de organe. eu stiam de ceva vreme, din moment ce notiunea de celula totipotenta mi-a fost predata inca de acum 10 ani. orice celula poate fi intoarsa in starea primordiala, de unde, printr-o manevrare fericita, poate evolua in orice tip de organ.
    sunt programe biologice, dar tot programe raman, iar matematica se aplica perfect si sistemelor vii. informatia continuta in codul genetic al fiintelor vii tot matematica este. iar matematica nu este de prea multe feluri, si nici inaccesibila intelegerii nu e.
    o profesoara batrana, nici nu mai stiu daca traieste, imi spunea la scoala ca OMG-urile vor intra in cultura agricola a tuturor tarilor, in ciuda opozitiei – de la acea vreme – a europenilor. nu mai zic de hrana iradiata (pentru ca asa se pastreaza mai mult timp si e mai ieftina procedura) si altele si altele. nu voiam s-o cred. dar, babuta avea prieteni prin toata lumea, cu care coresponda. stia lucruri mult dincolo de intelegerea politicienilor acelor vremuri. acum e mai usor de aflat ce se intampla, si cand mai esti abonat si la lucrarile altora – care nu apar decat sub forma de abstract, in bazele de date accesibile pe internet – nu ai cum sa nu-ti faci o idee de ansamblu a viitorului imediat.
    pana si eu am o mutatie care-mi permite sa-mi revin mai usor de la un efort de tip anaerob, majoritatea oamenilor au valve tricuspide la inima, eu am bicuspide. imi bate mai repede, transporta mai mult sange in unitatea de timp, imi revin mai usor. dar, imbatranesc mai repede.
    cat despre sinucidere, ti-as putea scrie romane, pe la 18 ani am incercat cateva prostii – in timp ce castigam olimpiada de genetica (mi-am taiat venele, inclusiv gatul, am luat 100 de diazepame cu alcool pentru sinergie – ajung mai repede unde trebuie, si mi-am injectat de mai multe ori 10 cm cubi de aer in vene, in fata colegilor, in teribilisme si caderi nervoase datorate prea multelor zile si nopti in care stateam treaz)… nimic nu merge daca ai un program bine scris, prieteni, familie si o ingrijire medicala propice.
    acum am ambele brate rupte si totusi sunt vicecampionul tarii la sulita. iar in iunie ma pregatesc sa arunc si bila si discul, pe langa probele mele favorite: 400 si 400 garduri. daca traiesti o viata plina, dincolo de normal, si-ti pastrezi si bunele obiceiuri pe langa toate tampeniile care-ti trec prin cap atunci cand vrei sa-ti fortezi limitele… doar un accident major iti poate simplifica propria ecuatie a viului.
    ti-am zis prea multe. de unele nu aveai nevoie… ideea e ca viata continua si fara noi, progresul umanitatii nu sta in putinta noastra, iar spiritualitatea de care vorbesti e doar un sindrom de retragere din fata posibilitatii.
    cam ermetica exprimarea, sunt de acord🙂

  6. am spus o prostie… gagii cu gena ACE genotip 577R au urcat FARA echipament de oxigen, cu plamanii lor proprii si personali. asta era ideea.

  7. Am înțeles ideea, era vorba de o mutație care le-a permis acest lucru. Sunt de acord că există multe mutații de acest gen, și apărute așa-zis spontan, adică fără manipulări din afară, ci doar ca rezultat al adaptării la unele condiții de mediu. Darwin nu a greșit întrutotul, doar că a absolutizat procesul evoluției ca explicație universală a apariției și dezvoltării vieții pe pământ. Realitatea e mult mai complexă, și pe lângă aceste mutații spontane, există și acelea influențate de energia subtilă a harului – care este o realitate, pentru cei care o simt ! Până la urmă, știința se întoarce tot la spiritualitate, care e mult mai largă și mai cuprinzătoare, și cuprinde și știința, și alte lucruri.

    Da, programul genetic uman este analog unui program matematic, și el poate fi modificat ca orice alt program – dar tocmai aici stă pericolul Oare modificările aduse de noi vor fi bune, sau vom păți precum ucenicul vrăjitor ?
    Desigur, atunci când e vorba de a eradica o boală genetică, putem spune că e bine, dar chiar și așa, există legi spirituale care spun că acele boli nu au apărut ”din neant”, ci au rolul lor în evoluția persoanei. E greu să discutăm aceste lucruri atunci când avem formații și structuri diferite, mai bine să spun doar că noi, oamenii, nu avem ”undă verde” în mod nelimitat de la Creator – dar asta descoperim abia după ce facem tot ce ne trece prin cap, inclusiv la nivel genetic.

    Da, sunt oameni care au suferit mutații genetice ”spontane”, chiar și în zilele noastre – și dv. puteți fi un exemplu. Apropos, mult succes în competiții, și să aveți parte de toate realizările pe care le puteți obține în viață ! Dar poate că tocmai faptul că aveți această mutație este un dar, și un sprijin de la Creator, pentru a vă realiza misiunea vieții dv. Această misiune poate consta în afirmarea sportivă, sau în orice alt mod în care îi puteți ajuta pe ceilalți, sau le puteți fi un exemplu. Poate că nu întâmplător încercările dv: de sinucidere nu au reușit ! De fapt, pentru cei care au o abordare spirituală a vieții, nimic nu e întâmplător. Dv. trebuia să trăiți, ca să vă duceți ”programul” mai departe – a se citi ”misiune”. Ca și mine, probabil, în ciuda greșelilor și abaterilor mele…

    Cât despre femeia aceea de care vă spun, Therese Neumann, nu era bolnavă, ci avea o proprietate zisă ”paranormală”, sau un dar haric, ca să îi spunem altfel, ce se cheamă inedie. Deși nu mânca, ea era perfect normală, organismul ei își îndeplinea perfect funcțiile, și asta pentru că primea un alt fel de ”hrană” – la nivel subtil, energetic. Au mai existat astfel de oameni, unii au scris chiar cărți – vedeți Jasmuheen ”A trăi cu lumină”. Aceasta este o mutație reală, și obținută prin exercițiu spiritual. Se pare că viitorul va fi al acestor ”mutanți”, în condițiile în care resursele de hrană se tot împuținează pe Terra, iar populația crește.
    Cât despre acei care sunt cu adevărat bolnavi – boala se cheamă anorexie nervoasă – ei sunt obsedați de a slăbi cu orice preț, se văd grași chiar dacă sunt slabi, și dacă continuă așa fără să se facă nimic pentru ei, organismul lor se degradează, și pot chiar muri. Asta e deosebirea dintre boală și mutație ! Oricum, acei bolnavi nu pot trăi mai mult de câteva luni în condițiile acestea, pe când cei cu inedie trăiesc normal ani și ani de zile, și mor din cauze naturale.

    Pe de altă parte, sunt de acord că yoga – de care ați pomenit – a adus și multe exagerări, și rezultate greșite, chiar nebunie în unele cazuri ! Ca și orice alt exercițiu spiritual care nu este bine înțeles. Eu nu sunt adepta yogăi, am dat doar un exemplu de cale prin care se pot obține, în unele cazuri, ”mutații veritabile” – adică, proprietăți ieșite din comun. Dar, la fel de bine se pot obține și prin asceză, și prin practica rugăciunii, care sunt mai benefice. Da, prin practici spirituale se poate influența codul genetic, deși nu acesta este scopul lor. Scopul lor este mult mai înalt, este desăvârșirea, unirea cu Creatorul. ”Mutațiile” obținute sunt doar efecte secundare.
    Spiritualitatea nu este un sindrom de retragere din fața realității, decât poate, pentru o mică categorie. Ea este cu mult mai mult: este o cale către o altă realitate, mult mai profundă. Dovada acestei alte realități sunt toate acele fenomene zise ”minuni”, pe care logica și știința nu le pot (încă) explica, precum vindecările prin har, sau clarvederea evenimentelor trecute și viitoare.
    Toate acestea nu neagă știința, ci doar o împing mai departe ! Nu avem încă ”instrumentele” necesare pentru a studia aceste fenomene. Adică, noi-înșine, cât timp nu am evoluat, cât timp nu am ajuns să avem mutația ”vederii dincolo”, nu putem înțelege nimic. E ca și cum am vorbi despre microscoape sau telescoape unor oameni din Evul Mediu. Nu numai că ei nu ar înțelege nimic, dar ar mai zice și că fabulăm, sau ne batem joc de ei. Este exact cazul oamenilor de știință, puși față în față cu misticii din toate timpurile !

    Ei, dar m-am lungit prea tare ! E adevărat că îmi face plăcere să discut cu dv. Apropos, am încercat să găsesc site-ul dv, dacă aveți unul, dar la profil nu apare nimic.

    Oricum, vă doresc încă o dată numai succese, și să nu încetați să căutați adevărul !

  8. Printre toate cele enumerate, domnul Ben Ami este unul dintre cei mai buni scriitori de SF, de la noi din țară!
    Scuze dacă v-am deconspirat… și respectul meu.

  9. Mă bucur să aflu asta, Lili ! Și eu iubesc S.F.-ul, care mi-a hrănit adolescența, și care m-a determinat să privesc mereu mai departe, spre alte realități ! După ce am început să fac diferența între S.F.-ul bun și cel de duzină, am citit cărți care mi-au rămas în suflet pentru totdeauna – cum ar fi ”Domn al luminii” de Roger Zelazny.
    M-aș bucura să aflu câte ceva despre scrierile d-lui Ben Ami !

  10. http://www.srsff.ro/proza/ben-ami-probabilitatea-fibanara/
    http://www.srsff.ro/proza/ben-ami-sachel-nerdu-nerdu-nerdu/
    http://www.srsff.ro/proza/ben-ami-9014-si-ceat%C7%8E-apoi-intuneric-iar-acum-tu/
    http://www.srsff.ro/proza/suspendati-intr-o-raza-de-soare/

    • Da, acum am găsit comentariul, și mulțumesc ! Se pare că wordpressul e ca un tătic protector pentru fiica sa:) Se știe cât de hper-protectori sunt tăticii cu fetele…:)

      Voi avea ce citi în puținul meu timp liber !

  11. Cred c-a intrat la spam un comentariu.

  12. lili3d iti multumesc foarte mult, dar nu merit atat de multa atentie, mai ales acum cand sunt suparat ca s-a alterat (intentionat) contorul de vizualizari al povestirilor de pe SRSFF care, da, spunea ca-s ce-l mai citit de pe netul romanesc. insa atat de multa lume nu suporta adevarul, si pozitia mea – mai hard – fata de literatura SF, cat si faptul ca ma trezesc vorbind despre modalitatile ordinare in care unii editori isi scot banutul pentru mancare, sau stilul in care dau premii fix celor care isi platesc aparitia cartilor la editurile lor… incat iti dai seama ca nu prea vor sa ma iubeasca oricat de mult as incerca eu sa-i fac de ras in public. dealtfel… sunt un haios atunci cand ii prind pe toti in vreun loc, ma distrez ca un nebun numai cand ii surprind crispati, asteptand sa zic ceva despre unul dintre ei, rugandu-se fiecare in parte sa nu-mi pice pata chiar pe el/ea, si sa degenereze totul in ceva de… neuitat.
    e viata lor, pentru mine e doar un hobby. da’ nu pot suporta sa-i vad cum isi adjudeca pozitii – virtuale si cu rost doar in mintea lor bolnava – pasandusi-le intre ei, impiedicand noii veniti sa-si vada de treaba.
    in topul de vizualizari aveam o poveste cu peste 11.000 de vizualizari, pe prima pozitie, si pe a 5-a alta, cu vreo 3300, in top neexistand nici o alta povestire, ci doar articole oarecare, generale🙂 si cum s-au saturat de o asa umilinta, au decis sa schimbe siteul in intregime, sa scoata tot ce arata ca… desi nepremiat si nepublicat… sunt mai citit cu cateva povesti mai mult decat sunt cititi ei cu intreaga opera🙂
    e distractiv, le pot zice asta in fata… si in public… oricand. s-au nascut batrani, asta e problema lor.
    multumindu-i inca odata lui lili3d iti ofer linkul povestii cu care ii umilesc oricand, pentru ca de vreo 2 ani nu am citit ceva mai bun la ei – care sa fie SF, ca despre asta vorbim. o singura mentiune am: nu e varianta care va fi publicata vreodata, m-au obligat sa scot foarte multe expresii care lor li se par jignitoare, lucru pe care il voi indrepta negresit.
    http://www.srsff.ro/proza/suspendati-intr-o-raza-de-soare/
    multumesc.

  13. Am pus link-urile povestirilor, dar cred că au intrat la spam.
    @ Ben Ami: Poate ar trebui să-i abordați într-o manieră mai elegantă, mai subtilă, deși, înțeleg că la un moment dat, devine… exasperant să obții același rezultat/răspuns lipsit de… bun simț? Am observat că a dispărut afișajul cu numărul de vizualizări. Poate e mai bine să ai mai puțin talent (ca mine), că atunci nici așteptările nu sunt prea mari (glumesc).
    În orice caz, am aflat și eu mai multe lucruri despre d-voastră, nu chiar banale. Succes!

  14. ii abordez alternativ, nu pot ura pe nimeni. nu-s persoane negative in majoritatea timpului pe care il petrec respirand🙂 ma deranjeaza doar ca nu fac nimic pentru ceilalti, si aici ma refer la ceva din sufletul lor, din banii lor, din timpul lor. ceva prin care sa demonstreze – fara sa li se ceara asta – ca-s fiinte umane, ca-s fiinte sociale, ca nu traiesc in epoca de piatra sau in evul mediu. ei imi plac doar cand sunt inteligenti, pentru ca umani n-am prea avut timp sa-i descopar, chiar daca am pierdut ceva vreme prin preajma lor, cu diferite ocazii in care se mai dadeau mari🙂 adica, eu am venit la petrecerile lor, la lansarile lor, ei n-au venit niciodata pe stadion cu mine, sau la vreo actiune pe care am facut-o in folosul vreunui copil oropsit – chiar daca unul dintre ei a promis ca o va face (si nu-i dau numele aici pentru ca l-am iertat).
    mai, acum nu ca incerc sa ma justific, dar simplul fapt ca am fost printre pionierii trackerelor din Romania – timp considerat ilegal, in care am incercat sa fac viata romanilor mai buna, cred ca ma lasa sa respir printre gagii ok de pe lumea asta (printre ei, in nici un caz cel mai bun, doar cel mai rapid, dar asta conteaza in povesti ce tin doar de acest domeniu – a fost o zi in viata mea cand mi-au multumit mii de oameni si am aproape 1000 de comentarii la… Need For Speed Carbon🙂 e doar un exemplu, juma de an am avut recordul lumii pentru torentul de 436 GB, cu aproape 700 de filme SF).
    evident ca-s multe de comentat, dar eu macar AM INCERCAT sa fiu ok cu cei din jurul meu, asta era ideea🙂

    • Am înțeles! Dar sunt sigură că există OAMENI ADEVĂRAȚI care să vă aprecieze. Probabil cei care și înțeleg, nu doar își imaginează… Inteligența nu e de ajuns, chiar așa!

  15. cum sa nu existe si oameni adevarati, care traiesc cate un pic din toate si exceleaza doar daca si-au propus asta – in ceva cu care au fost inzestrati sau au descoperit ca-si pot cultiva singuri. sunt sigur ca-s foarte multi, insa ce-mi pare mie rau e ca astfel de oameni stau ascunsi si ii lasa pe nesimtiti sa conduca lumea. cu asta nu ma pot impaca si o sa mi-o iau peste ceafa cat o sa mai traiesc… incercand macar sa-i sicanez pe astia care-si asuma rol de somitati in domenii in care raman simpli imitatori ai altora. si, vorbind despre SF, multi cred ca daca nu citesc texte in engleza sunt mai putin informat si-si pot permite sa plagieze idei ale altora, bagand la repezeala actiuni de prin Romanica, si sperand sa-i creada toti mari… creativi🙂 nu mai zic de cei care se folosesc de chestiuni deja inventate (dar a caror functionare n-o inteleg decat aproximativ, ei venind din medii nu prea obisnuite cu teorii aride, munca de laborator si notiuni ce implica cunoasterea a altor sute si mii de alti termeni care intregesc universul) carora le schimba numele – si apoi le prezinta ca fiind ale lor, dar deformandu-le, si schimonosindu-le, si pervertind mintea celor mici, a incepatorilor, sau a copiilor care deja au mai multe notiuni decat ei, din scoala primara.
    SF-ul de pe la noi e un fantastic, de fapt, dar e premiat de “prieteni” ca fiind SF doar pentru ca atat pot ei intelege. crede-ma pe cuvant… niciodata n-am dezbatut cu ei vreo idee tehnologica avansata in vreun domeniu, pentru ca nu am avut cu cine🙂 si mai crede-ma pe cuvant cand iti zic ca pana si cu cei mai slabi – la scoala – dintre colegii mei PUTEAM sa am asemenea discutii. nu mai zic de tot felul de pusti inzestrati si curiosi cu care am avut de-a face de-a lungul vietii.
    si uite asa… e razboiul meu etern cu cei care “conduc” literatura SF din Romania – pe baza de mici, bere, tzurca, idei plagiate, “la gioale” si coate-n coaste… etc🙂

  16. De fapt, am observat o așa-zisă mândrie într- o anumită zonă SF. Acum există internetul unde poate publica oricine, ce vrea. E mai greu de stabilit o valoare în marea învălmășeală care există. Fantasy-ul e bun atunci când nu știi să dai explicații științifice, sau nu există acestea. Trebuie să recunosc că eu sunt cam în zona neștiutorilor.
    Și, credeam că toți aceia pe care i-am ,,văzut ”pe site-urile de profil sunt oameni foarte, foarte inteligenți. Da, în comparație cu mine sunt, dar cred că strică prea multa plinătate de sine…

  17. nu e nimic rau in a recunoaste zona in care te afli. tu n-ai incercat niciodata sa-ti insusesti ce nu-i al tau, nu ai dat sentinte, nu ai apreciat prozele de pe postul de mare mahar, nu te-ai facut de ras printr-un comentariu inept asupra vreunui cunoscator licentiat in ceea ce a scris. nu ti-ai permis asta pentru ca esti un om bun, ai o judecata sanatoasa, stii cand sa stai in banca ta, iti poti face propria parere stiind ca te bazezi pe ceea ce cunosti, si ai o moralitate crescuta incetul cu incetul, inca din pruncie, care te impiedica sa gresesti atribuindu-ti merite pe care stii din start ca nu le ai. nu e nimic rau in ceea ce faci, in ceea ce crezi, in ceea ce gandesti, ai un comportament de om bun.
    fi atenta la un lucru… nu am nimic impotriva sa intalnesc oameni PE INVERS decat pari a fi tu la o prima vedere (nu am cum sa afirm ca esti SIGUR ASA, pentru ca as exagera, as minti, m-as insela – esti cum esti pentru ca asa te percep eu si cu asta basta) dar nu mai vreau sa-i vadpe toti mincinosii astia, pe toti bolnavii astia… incercand sa prosteasca oameni ca tine. pentru ca si-au dezvoltat un intreg CV ca sa faca asta, au “masinarii”, au programe, au tehnici dezvoltate de-a lungul unei vieti traite la margine nesimtirii cunoscute. si calca in strachini zilnic, se dau in fapt, nu e deloc greu sa-i prinzi, nu trebuie sa fi un fin observator al fiintei umane, trebuie doar sa te bazezi pe propriile simturi, pe propriile pareri, pe propriile mecanisme de decriptare a anomaliilor celor din preajma ta.
    singura problema, si aici ma repet, e ca vreau ca oameni ca tine sa aiba curajul sa demaste oricand, in public, pe cei care… sa zicem asa: “nu-s chiar ok”. mai ales daca ei sunt si cei care creeaza topuri, iti iau banii din buzunar aproape cu forta, incercand sa-ti vanda un produs subcultural, sau subtehnologic, au subuman… care – in mod evident – nu-ti poate folosi la nimic. si tu ca tu, ca ai o anumita experienta de viata si te poti feri de astfel de influente, dar cei mici, care acum deschid ochii catre lume si viata? care acum fac primii pasi? ei cum se pot apara de influenta acestor… lepre.
    de aceea o iau eu foarte in serios… gagii astia sunt un fel de pedofili culturali.

    • Probabil că de aceea mi se părea mie că părerile mele nu prea corespund cu ale lor, dar mi-am zis că mai am de învățat.🙂
      Cei mici vor lua, în primul rând, modelul părinților. Apoi… restul.
      Îi apreciez pe cei care au curajul să și acționeze, nu doar să vorbească.

      • daca nu vrei sa ranesti leprele – pentru ca ai o credinta un pic exagerata in rezolvarea problemelor de la sine, sau in putinta acestora de autoindreptare, sau pur si simplu ai un suflet prea bun – macar sa-i faci atenti ca existi si ca ITI DAI SEAMA ce-s ei in stare sa faca. si poate, zic POATE, macar in preajma ta se vor abtine sa incerce sa influenteze malefic… dar, ca sa te scoti in fata mea, sa te iert ca nu le faci viata amara, va trebui sa te straduiesti sa influentezi la randul tau mai multi ca tine, sa fie mai multe bule de oxigen, mai multi oameni buni care sa impanzeasca un areal din ce in ce mai impropriu manifestarilor umane normale. citesc parerile multor oameni mai apropiati de spiritualitate decat mine – pentru ca eu am apucat pe o cale demonstrabila a tuturor acestor capacitati, performante, sau cum mai sunt numite ele… ei bine, cred ca mai ales aceste persoane senzitive si aplecate mai mult spre sufletul omului ar trebui sa fie paznicii nostrii, ai tuturor, cred ca ei ar reusi mai bine decat o fac eu – cu cine stie ce demonstratie logica – sa ecologizeze mediul nostru social. au si atuul unor credinte bine batute in cuie, verificate de-a lungul sutelor de ani, a mileniilor. trebuie doar mai multa implicare din partea dumnealor. eu asa cred. eu asa le simt rostul pe Terra.
        daca nici ei.. atunci cine? asteptam sa punem la punct metodele genetice prin care sa izolam deviantii?🙂 ai rade, dar chiar se cunosc locatiile precise ale genelor care – spre exemplu – induc infidelitatea la cupluri.

  18. Tot mai des se vorbește despre manipulare. Atât de mult încât, nici măcar să nu mai știm care sunt propriile noastre gânduri.
    Decât să mă cert cu cineva, prefer ultima cale – să încerc să transmit ceva bun. Asta nu înseamnă că în cazuri de excepție, nu mă cert. Sau când îmi sunt rănite anumite sensibilități.
    Cred că principiile, convingerile demostrabile pe cale logico-științifică ar ,,prinde” mai bine însoțite de acele capacități, să zicem, carismatice, magnetice etc. Am constatat asta la anumite persoane. Sau folosirea unor tehnici de convingere…
    Se pare că probleme grave se manifestă de sus de tot, de la nivelul celor care doresc desființarea noastră totală prin metode pe care, poate, nici nu le visăm.
    Totuși, cum spunea și Childagain, capacitatea de adaptare poate va învinge înainte de a fi cu toții niște învinși.
    Eu pot încerca doar la nivelul meu mic, de clasa a treia. Altfel cum?

  19. Pentru voi:

    • Iată că am descoperit că pot da reply la comentarii, sau chiar prin mail, că altfel nu pot deloc să mă loghez, sau să răspund !
      Te îmbrățișez și mulțumesc pentru tot ! Știi că se spune că spiritele care se aseamănă, se atrag prin legea rezonanței…

      • Sunt convinsă de asta, dar am mai constatat și existența unor ,,forțe” care pun întotdeauna piedici pentru ca virtualul să nu devină real – deși la nivel interior, emoțional, virtualul este la fel de real, uneori cu o intensitate mai mare… Nu știu dacă am reușit să exprim ceea ce cred.

      • Te înțeleg foarte bine, Lili, mai ales că, de ani de zile, am încercat să fac ca virtualul să devină real… dar n-a fost chip ! Desigur, am avut câteva întâlniri minunate la o terasă din Mamaia, cu câțiva prieteni virtuali – dar atât ! Viețile noastre se duc pe coordonate diferite, chiar și geografice, și poate de aceea Cineva dintre cârmuitorii destinelor noastre ne ferește să ne implicăm prea mult, ca să nu avem regrete inutile… Și cu toate acestea, așa cum spui și tu, virtualul este, uneori, mai real pentru noi decât „realul” ! Pentru că sufletul nu ține cont de distanțe… Te îmbrățișez, și aștept mereu cu drag articolele tale ! Care reprezintă o parte din sufletul tău, din concepțiile tale. Într-un fel, noi oferim aici, pe net, partea cea mai bună din noi…

  20. sunt demonstratii a… fenomenal de multe lucruri in TED-uri. care-s un fel de conferinte in care tot felul de oameni inteligentis i carismatici stiu cum sa puna problema si sa acapareze atentia. daca ar fi dupa mine… in scoala as preda numai dupa materiale care imbina toate simturile la progres. si nu doar prezentand materiale de calitate, ci lasand pustii sa-si dea si cu parerea, sa tatoneze chiar daca spun si fac prostii, sa aiba propria viziune si s-o integreze in manifestarea inteligentei lor. consider actualul sistem de invatamant ca fiind nepermisiv, de ev mediu, incapacitant… s.a.m.d.
    multi copii sunt considerati idioti pentru ca le masuram inteligenta intr-un singur mod absurd, uniformizant, nedrept.
    e plina lumea de autisti, nimeni neintelegand de ce se nasc din ce in ce mai multi, si fiind considerati retardati chiar daca dintre ei se disting genii in IT – chiar hacheri cu sindrom Asperger.
    societatea in care traim nu e deloc cea mai buna societate in care ar fi trebuit sa traim. democratia este doar o poveste fanstica. guvernele sunt full de mincinosi. suntem condusi de oameni care nu stiu nici pe departe ce ne-ar trebui (pentru ca altfel n-am avea atatea probleme nerezolvate)…
    eu zic ca n-ar mai trebui sa ne multumim cu explicatii paratehnologice, prin care sa omoram in copii spiritul creativ, dorinta de cunoastere si capacitatea de a influenta lumea in care traiesc. nimic nu e EXACT ASA cum ni se sugereaza, iar uneori doar din nuante, din idei emergente, din idei periferice, din idei considerate exagerate, prostesti, ilogice… omenirea a profitat si a avansat bine mersi.
    gandeste-te cati oameni in istoria omenirii au emis idei care, daca erau prelucrate la timp, ne-ar fi permis deja sa impanzim macar sistemul solar… daca erau luate in considerare si transformate in prioritati.
    dar noi bagam 99% din resurse in entertainment, in rasverificari ale lucrurilor care nu- facute cum trebuie din prima, in marketing, in reclame, in dogme care nu rezolva decat problema linistirii oamenilor care n-au sperante (pentru ca n-au fost educati sa aiba)… in siguranta, in armament, in politie… intr-o gramada de chestiuni care NU AU NICI O TREABA CU EVOLUTIA. pastram doar propriul rahat pe care il tot reciclam – fara macar sa mai avem speranta ca, vreodata, vom putea obtine ceva bun. si asta se intampla cu 99% din resursele Terrei…
    in ’68 cand a pus piciorul pe luna Armstrong… l-a pus din cauza unor computere care erau mai proaste de zeci de mii de ori decat telefonul tau de acum🙂
    ce am mai facut in sensul asta, in acesti… 44 de ani? bine ca nu competitionam cu vreo alta specie, de pe altundeva, bine ca nu suntem fortati sa ne demonstram viabilitatea in vreun metatest la nivel de civilizatie, bine ca deocamdata avem impresia ca suntem de capul nostru, neobservati si nedatori nimanui sa facem ceea ce trebuie.
    fericiti cei saraci cu duhul…🙂

  21. Cursurile care se fac acum în învățământ promovează tocmai ceea ai descris mai sus: creativitatea, exprimarea propriei păreri, modificarea orelor de curs în funcție de creativitatea profesorului etc. E voie, dar e mai mare comoditatea. Singura problemă ar fi cea a conținuturilor de predat, dar… nici aici nu e nimic bătut în cuie. Deci, e nevoie doar de bunăvoință. Într-adevăr, problema evaluării este cea care inhibă sau creează competiție în loc de colaborare. Și ar fi de preferat colaborarea.
    Cunosc site-ul TED, mulțumesc.

  22. deci… apropo de copii🙂

    sper sa se vada linkul

    • O să-l pun pe blog. Cred că o să fac o rubrică nouă…🙂

  23. childagain, iti multumesc foarte mult ca mi-ai citit “Suspendati intr-o raza de soare”… pacat ca n-ai putut vedea in ce hal m-am inrosit. suport cu greu atat de multe cuvinte frumoase la un loc. site-ul SRSFF trece printr-o perioada de schimbari… asa ca nu-ti recomand sa cauti si alte proze de-ale mele🙂 imi spui doar daca vrei si pun aici linkurile.
    m-ai cam coplesit🙂

    • D-le Ben Ami, eu nu am spus decat cateva cuvinte, nu obisnuiesc sa arunc cu cuvintele in mod exagerat.:) Dar chiar mi-a placut sa citesc un SF bun.

      Scuze ca am recurs la acest mod de raspuns; dar in continuare nu pot accesa deloc wordpressul (o fi vreo conspiratie internationala ?🙂 sau o simpla defectiune tehnica) In orice caz, voiam sa va spun ca ma simt onorata sa va primesc in “casuta” mea; pentru ca dintotdeauna am iubit literatura; si in plus, apreciez oamenii care nu sunt preocupati de imago; de “fatada”; precum colegii dv.

      Daca veti binevoi sa puneti alte linkuri la povestirile dv; ma voi bucura sa le citesc; si multumesc pentru timpul dv. si amabilitate !

      Numai lumina pe drumul dv va doresc !

  24. http://www.srsff.ro/proza/ben-ami-sachel-nerdu-nerdu-nerdu/
    http://www.srsff.ro/proza/ben-ami-9014-si-ceat%C7%8E-apoi-intuneric-iar-acum-tu/
    http://www.srsff.ro/proza/ben-ami-probabilitatea-fibanara/
    http://www.srsff.ro/proza/inger-noroios/
    http://fanzin.clubsf.ro/2011/01/eternitate/

    ar fi culmea sa indure wordpressul cate linkuri am pus. sa vedem daca dupa ce dau ok vor aparea.

    • Pentru că am recitit câteva commenturi de pe SRSFF – vă pot ajuta oricând la corectare ortografică. Adresa mea de contact e pe blog.

      • asta seara am aflat ca cei de la TracusArte s-au ocupat deja de treaba asta. Catalin Badea Gheracostea a vrut sa-mi faca o surpriza, sa debutez la Gaudeamus. nu s-a putut, editurile au fost prea ocupate si dumnealui e pe undeva prin Anglia pana in primavara. asa ca… se pare ca undeva pe la Craciun, cel tarziu in ianuarie… scot si eu capul in lume.
        asa ca va multumesc enorm… practic, nu prea imi gasesc cuvintele. sper ca urmatoarea poveste sa ajunga intai la d-voastra…

  25. Iată că am reușit, în fine, să mă loghez, la un alt calculator ! Desigur că wordpressul nu a ”îndurat”, a trebuit să merg eu la spam și să le scot de acolo.:)
    Mulțumesc din suflet, le voi citi pe rând, în puținele momente pe care le am pentru mine-însămi !

  26. Referitor la adevar: il consider in continuare un bulz energetic extrem de relativ. De ce? Pentru ca in conditiile in care chimismul neuronal este modificat, adevarul se schimba si totusi nu poti sa spui ca el nu exista.
    Asadar fiecare il percepem diferit. Nu cred in adevarul meu- exista adevarul meu, al tau, al altora.
    Daca raportam adevarul doar la un lucru material generat de impulsurile pe care creierul ni le transmite, atunci da, el poate fi masurat stiintific
    Daca adevarul ne transcede si exista dincolo de noi, nu ii putem da o definitie in viata pamanteasca

  27. Dragă Hapi, ceea ce spui tu este exact despre eterna confruntare a filosofilor și teologilor, în privința adevărului relativ, și a celui absolut. În viața noastră de toate zilele, nu putem avea decât adevăruri relative. Nu e vorba numai de adevărurile noastre personale, ci chiar și de adevărurile zise ”științifice”. Un adevăr este considerat astfel numai până când apare ceva în plus, care îl contrazice, sau măcar îl extinde. Cum a fost cazul cu teoria relativității lui Einstein, pusă față în față cu mecanica newtoniană, sau pur și simplu, concepția despre atom. Secole de-a rândul, a fost considerat drept particula minimă a materiei, asta, până ce s-au descoperit electronii și protonii, apoi quarcii.
    De asta ziceam că putem avea doar adevăruri relative, limitate în timp și spațiu. Până și adevărurile noastre personale sunt tot limitate în timp și spațiu, pentru că se pot schimba. Ceea ce era azi adevărul meu, poate că mâine va fi doar un lucru depășit, și voi avea un alt adevăr.

    Cât despre adevărul absolut, care ne transcende, doar foarte puțini oameni pot avea acces la el ! Aceștia sunt sfinții, misticii, marii învățători ai popoarelor. Și, chiar dacă au acces, nu îl spun întotdeauna, pentru că nouă. celor mici, poate nu ne-ar folosi în stadiul nostru de evoluție.

    Mă bucur nespus că am aflat oameni valoroși, cu care pot discuta aceste lucruri ! Indiferent ce facem, și pe unde ne duce viața, contează scânteia din noi, lumina spiritului. Aceasta ne va rămâne la sfârșit !

    Te îmbrățișez, și numai bine pe cărarea ta !

    • @childagain, excelenta si clara explicatie… Da, asa-i: doar adevaruri relative, temporare, ca si noi-însine, doar în trecere pe-acest pamânt… nimeni NU (va) detine vreun adevar absolut. Stii ca Einstein era ateu…🙂
      – – –
      Sanatate, curaj, optimism…
      – – –
      P.S. te-am zarit la Roxana, daca-ti place St-Ex, ca si mie, voilà de vezi…🙂

      http://incaunipocrit.wordpress.com/?s=saint-exup%C3%A9ry&submit=Search

      • Mulțumesc pentru susținere, Melanie !

        Da, îmi place Exupery, îl simt aproape de suflet cu micul său prinț, iar dialogurile prințului cu vulpea sunt, pur și simplu, un cumul de emoții și adevaruri. „Limpede nu vezi decât cu inima” – acesta e cel mai mare adevăr !

        Einstein nu era ateu, ci doar antireligios, adică respingea religiile ca atare, și nu avea una personală. Însă avea o credință profundă într-un Creator, după cum el-însuși lăsa să se vadă în diverse afirmații: ”Perfecțiunea Universului dovedește existența unui Creator”, ”Dumnezeu nu joacă zaruri cu universul”, ”Coincidențele sunt acele întâmplări în care Dumnezeu ține să rămână necunoscut”, etc.

        Numai bine îți doresc și ție, multă sănătate și forță de a-ți îndeplini toate proiectele, și… ne mai ținem pe-aproape !:)

  28. Multumesc frumos, la fel iti doresc si tie :*


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Categories

Cartea cu desene

Un loc in care am stins deznadejdea si am aprins speranta! Un loc cu praf de vise implinite!

ankalavinia

...din inima, cu suflet

drumuldinmine

Salut frumusețea din tine și în tăcere îți iubesc întunericul, OM.

Bio Vivo Terapii

Vindecarea este modul de comunicare al Spiritului!

biovivoblog

Bio este viata

Haide la ţară!

Viaţa unui orăşean la ţară. Ieşirea din sistem!

IMENSITATEA IUBIRII CU MARIA BOTNARU

Port cuvântul, că-i sunt omul, care-i duce-un rost, ca pomul: Nu-i pe lume armonie mai înaltă și mai vie, ca frumoasa POEZIE! Maria BOTNARU

nou despre nou

pace si lumina - pastrati rodul vietii

Zully's Words

Citește și mergi mai departe

Muzica care sapa

This WordPress.com site is the bee's knees

my virtual playground

I'm a global citizen and I live what I love... being here is also being away from elsewhere…:-)

Subconstientul genial

Speranta noastra spre nemurire

Trezire divina

Lumina si iubire - IUBITI-VA DRAGII MEI !!!

Alexandru V. Dan

Proza . Fantasy . Poezie . Eseu

Blogul unui om

Ești liber să trăiești.

Artele şi ştiinţele vieţii

Safiriu e sufletul meu, călător impregnat cu tainice lumi, amuş un catarg cu peri mătăsoşi, mânezi o crisalidă de cerneală.

Insula Ekklesia

Un blog pentru (tine)ri - Sa ai primavara in suflet mereu!

Genunchiul Lumii

blogolumea. strada sforii. poezie pierdută

naomikko

Have a great journey.

innerspacejournal

O revistă de explorare a frumosului din gând

WordPress.com

WordPress.com is the best place for your personal blog or business site.

%d bloggers like this: