Posted by: childagain | January 13, 2014

Există timpul ? (III)

După cum spuneam anterior, am hotărât să vorbim despre cauza pentru care ni se permite să alegem doar o singură ”variantă” sau linie temporală într-un anume moment, și nu ne putem întoarce mai apoi, ca să ne schimbăm alegerea.
Fără a ne gândi la explicații extrem de profunde și misterioase, chiar și cu simpla noastră rațiune omenească putem înțelege, oarecum, această motivație. Desigur, ea este ușor de înțeles pentru un credincios, iar pentru atei, mai puțin. Totuși, și pentru ei, există motivele ce țin de modificările pur fizice ale universului care ar putea apărea în cazul  unei întoarceri în timp, și despre care voi vorbi puțin mai jos.
Așadar – începând cu explicația spirituală – dacă ne gândim că scopul vieții noastre în trup este atingerea desăvârșirii, atunci, toate momentele vieții noastre ar trebui să slujească acestui scop. Iar viața noastră  ar reprezenta doar o școală, în urma căreia s-ar face ”bilanțul”, și s-ar da nota finală.
Dacă, să zicem, noi considerăm că am făcut o greșeală cândva, și am voi să ne întoarcem ca să o reparăm, și respectiv ca să avem apoi un alt parcurs, iar Divinitatea, sau legile Universului ar permite-o cu ușurință, atunci… care variantă a vieții noastre ar conta la ”numărătoarea” finală ? Dacă presupunem că prima nu se mai pune la socoteală, atunci tot ceea ce, posibil, am făcut bun până atunci, se pierde. Să zicem că ne-am întors, și am continuat cu o altă variantă a vieții noastre. Poate, după un timp, ne dăm seama că aceea era, de fapt, cea greșită, și iarăși am voi să ne întoarcem, ca să o luăm din nou pe prima… Și tot așa.
Problema ar fi că, după o vreme, nu am mai avea nici un simț al responsabilității. Ce dacă greșesc, pot oricând să mă întorc, ca să îmi refac drumul ! Am făcut bine prima dată ? Am făcut bine a doua oară ? Nici eu nu mai știu, dar oricum, poate că nici binele și răul nu există în mod absolut, pentru că noi putem să ne întoarcem oricând ca să ”reparăm” orice posibil rău.
Și astfel e posibil ca, în loc să evoluăm, să devenim mai buni, mai conștienți de faptele noastre, mai responsabili; să devenim doar mai confuzi, și cu simțul moral atrofiat. Desigur, pot exista și situații în care aceste întoarceri să folosească cu adevărat, dar e foarte greu să le apreciem noi, cu mintea noastră omenească.
Dar, pe lângă problema moralei noastre individuale, ar mai interveni și alte probleme. Să ne gândim doar logic: cine ar putea fi îndreptățit la astfel de ”întoarceri” ? Doar anumiți oameni, care au avut în trecutul lor situații speciale și și-au dorit acest lucru cu tărie, sau toți ? Dacă e vorba doar de  anumiți oameni, atunci acest ”favoritism” ar putea stârni proteste îndreptățite din partea îngerilor păzitori, sau altor spirite responsabile cu educația celorlalți. De ce unor spirite să li se permită să își îndrepte o veche greșeală, iar altora nu ?
Și atunci, ar rămâne ca regula să se aplice tuturor,  și deci oricine să aibă dreptul de a se întoarce oricând ar crede că e mai bine așa, și să fie judecat mai apoi în consecință. Dar în acest caz, ne întoarcem la situația descrisă mai sus: cum ar putea căpăta spiritele de nivel mediu și jos responsabilitatea alegerilor lor, și distinge clar binele de rău ?
Între timp, am ”ascultat” și părerile unui prieten și vizitator, legate de problematica morală a întoarcerii în timp. El spune astfel:
Un caz super simplu : un om ( nu neapărat foarte drag ție, dar drag altora ) moare de un cancer găsit prea târziu. Nu cred că cineva ar putea refuza întoarcerea în timp, cu câțiva ani inainte de a fi prea târziu, și de a avertiza persoana respectivă.
Nici măcar nu dau exemplul unei persoane apropiate care ar păți așa ceva, pentru că decizia ar fi mai simplă / evidentă.
Problema întoarcerii în timp ar putea fi rezolvată doar împreuna cu reîntoarcerea în prezent.
Altfel, dacă un time machine s-ar inventa, toți l-ar folosi pentru a-și retrăi tinerețea. Și astfel ai retrăi la nesfârsit perioada de glorie :)
Dacă în schimb te-ai putea întoarce în trecut doar pentru o zi ( ca intr-un fel de concediu ) și atunci când te întorci în prezent te-ai întoarce în același moment ( + un delta micuț :) ) după cel în care ai plecat, astfel ai putea sî îti prelungești viața ca durată considerabil ( chiar dacă faci o singură astfel de excursie pe zi, ai trăi dublu ). Iar cei mai bogați, bănuiesc, ar abuza de astfel de călătorii pentru a trăi mii de ani (în total, de fapt doar 80 in realitatea curentă ).
Deci, cumva, întoarcerea în timp aproape garantează imortalitatea.
O fi asta eternitatea promisă de Zei ?
după moarte, ajungem intr-un loc unde întoarcerea in timp e posibilă ?
Cred că da, prietene, dar depinde cât de ”buni elevi” am fost în timpul vieții!
Făcând suma, pare de înțeles de ce ieșirea din timpul liniar este permisă doar spiritelor cu un înalt grad de iubire, și care au dezvoltat și un anumit nivel de înțelepciune. Este ca la școală, unde premiile se dau numai celor silitori. Sau mai târziu, când suntem deja adulți, și ni se dau mai multe responsabilități la serviciu, și respectiv beneficii, doar dacă avem un nivel de pregătire foarte înalt.
Și, chiar și aceste spirite evoluate, nu se întorc, pur și simplu, în timp, pentru a-și rezolva problemele lor, ci folosesc puterea de a vedea mai multe probabilități pentru a-i ajuta pe ceilalți.
Acestea ar fi, pe scurt, problemele morale pe care le-ar pune întoarcerea în timp. Dar, mai există și alte probleme, care țin se alcătuirea pur fizică a universului nostru, și pe care fizicienii le-au întrevăzut demult. Poate că ați auzit, de exemplu, de ”efectul fluture”. Se spune că, dacă ucidem fie și un fluture, din greșeală, atunci când ne întoarcem, acest fapt ar putea declanșa efecte în lanț, cu creștere exponențială în timp, până ce, probabil, universul în care ne-am întoarce, ar arăta cu totul diferit de acela din care am plecat. De fapt, am fi responsabili pentru distrugerea universului nostru!
Cu atât mai mult, deci, atunci când am face o altă alegere cu adevărat importantă – de exemplu, să ne căsătorim cu altcineva, sau să avem o altă profesie. De fapt, noi am crea un alt univers – un univers paralel, așa cum  am spus în prima postare – și l-am distruge pe primul, cel din care am plecat. Deci, noi ar trebui să fim judecați mai apoi nu numai pentru (relativa) greșeală pe care am vrut să o îndreptăm, ci și pentru distrugerea unui întreg univers. Sau, poate că (o altă ipoteză) întorcându-ne în acel moment, ne-am întâlni cu un alt noi-înșine din acel moment din trecut, și am voi să ne luăm locul… ceea ce ar crea un oarecare haos!
Totul este extrem de complicat, când ne gândim, și poate de aceea… există motive întemeiate pentru care nu ne putem întoarce atunci când dorim. Chiar dacă ne dorim, sau ne-am dorit-o cândva, cu tărie…
Apropos de această dorită întoarcere (și chiar pentru a salva viața cuiva, după spusele oaspetelui nostru), și de ”interdicția” legilor universului, iată un film care spune multe, deși nu are în prim-plan o tematică spirituală, ci una SF: The Time Machine. Dar spiritualul reiese printre rânduri…
Și mi se pare potrivit să închei prin câteva cuvinte de înțelepciune, al căror autor nu mi-l mai amintesc, dar îmi par a rezuma exact tema noastră:
”Trecutul este doar o amintire, viitorul este doar un vis, numai prezentul este ceea ce există, și tot ceea ce există.”
Poate de aceea, toate învățăturile spirituale autentice ne spun să trăim în prezent. Și poate că, în felul acesta, trăind mereu în prezent cu fiecare clipă, ne apropiem de veșnicie.  Întrucât, ce este veșnicia, decât un etern prezent care cuprinde tot ceea ce există ?

Responses

  1. @”numai prezentul este ceea ce există, și tot ceea ce există.” – adevaru’ simplu si gol-golut… la ce bun sa revenim în trecut?… ah, de-acord pentru amintiri placute, pozitive, atât… à propos, deviza mea e:”memento mori, carpe diem et gaudeamus igitur!”🙂

  2. Minunată deviză, Melanie ! De-asta rămâi mereu tânără !
    Regretele ne îmbătrânesc, ca și întrebările ”ce-ar fi fost dacă…” Eu, mărturisesc că „am mai alunecat” în întrebările astea, că de, om sunt… și cam prostuț !🙂 Există însă un mare regret al vieții mele, pe care acum l-am depășit, dar tot regret va rămâne… pentru că știu că,cel puțin la unul dintre ”nodurile” astea temporale, am ales greșit. ! Dar oricum, știu perfect că o întoarcere în condițiile de acum nu ar aduce cine știe ce bine.

    Numai bine, și mulțumesc pentru briza de optimism !

  3. Dacă ne-am putea crea amintirile (și cred că se poate) nu am mai dori să ne întoarcem în timp.

  4. Lili, dacă amintirile astea create ar avea viață. atunci viața noastră ar fi (fost) cu totul alta ! Dacă pun la socoteală numai de câte ori mi-am dorit, și mi-am imaginat cu amănunte, cum aș fi vrut să se petreacă lucrurile în anumite momente din trecut, atunci cred că am trăit mai multe vieți într-una !

    Se spune, totuși, că și gândurile noastre au viață. că și ele crează anumite lumi, deși efemere. În acest caz, atunci când ne imaginăm ceva, acel ceva există măcar în planul ideilor – lumea Formelor lui Platon. Și poate că numai slaba putere a iubirii și voinței noastre împiedică acele Forme să prindă viață.

    Pe de altă parte, așa cum spuneam în altă parte, poate că nu orice lume creată de imaginația noastră e și bună, sau de folos. Poate că o Înțelepciune mai mare o împiedică să existe în realitate, pentru a nu strica lumea deja existentă.

    Mulțumesc că mereu aduci idei interesante, care mă determină să gândesc mai departe ! Te îmbrățișez !


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Categories

Cartea cu desene

Un loc in care am stins deznadejdea si am aprins speranta! Un loc cu praf de vise implinite!

ankalavinia

...din inima, cu suflet

drumuldinmine

Salut frumusețea din tine și în tăcere îți iubesc întunericul, OM.

Bio Vivo Terapii

Vindecarea este modul de comunicare al Spiritului!

biovivoblog

Bio este viata

Haide la ţară!

Viaţa unui orăşean la ţară. Ieşirea din sistem!

IMENSITATEA IUBIRII CU MARIA BOTNARU

Port cuvântul, că-i sunt omul, care-i duce-un rost, ca pomul: Nu-i pe lume armonie mai înaltă și mai vie, ca frumoasa POEZIE! Maria BOTNARU

nou despre nou

pace si lumina - pastrati rodul vietii

Zully's Words

Citește și mergi mai departe

Muzica care sapa

This WordPress.com site is the bee's knees

my virtual playground

I'm a global citizen and I live what I love... being here is also being away from elsewhere…:-)

Subconstientul genial

Speranta noastra spre nemurire

Trezire divina

Lumina si iubire - IUBITI-VA DRAGII MEI !!!

Alexandru V. Dan

Proza . Fantasy . Poezie . Eseu

Blogul unui om

Ești liber să trăiești.

Artele şi ştiinţele vieţii

Safiriu e sufletul meu, călător impregnat cu tainice lumi, amuş un catarg cu peri mătăsoşi, mânezi o crisalidă de cerneală.

Insula Ekklesia

Un blog pentru (tine)ri - Sa ai primavara in suflet mereu!

Genunchiul Lumii

blogolumea. strada sforii. poezie pierdută

naomikko

Have a great journey.

innerspacejournal

O revistă de explorare a frumosului din gând

WordPress.com

WordPress.com is the best place for your personal blog or business site.

%d bloggers like this: