Posted by: childagain | May 8, 2014

Mutanții noii ere (I)

În cele ce urmează, sper că nu voi răni sentimentele sau opiniile nimănui, și spun deschis că nu acesta este scopul meu. Dar e posibil totuși să existe reacții emoționale sau de altă natură, cauzate de incongruența dintre vederile mele și ale majorității. De fapt, nici nu sunt sigură că (mai) există o atare majoritate în privința subiectului pe care îl voi aborda. În mod sigur, ea exista în urmă cu câteva sute de ani, dar acum… e o altă poveste !
Ca să intru direct în subiect, voi spune că este vorba despre femeia de mâine. Ouch ! Iată un subiect sensibil… sau nu, depinde cum îl veți considera ! Dacă am întreba oameni aparținând unor categorii sociale diverse cum văd ei femeia de mâine, oare, ce ar răspunde ? Probabil, ceva de genul: ”De azi, de mâine… femeia e aceeași dintotdeauna ! Ce mai întrebare !” (reacție posibilă) Sau: ”Femeia de mâine va fi un fel de bărbat ”retușat” – făcând aceleași munci, având aceleași sarcini cu bărbatul, dar totuși, totuși… ea trebe să fie și femeie (în casă, în pat, etc.)” Sau: ”Femeia de mâine ? Deja femeile ne-au încălecat, și cred că totul li se cuvine, va trebui să le mai pună cineva la respect !” Sau: ”Ce întrebare-i asta, dom’le ? Femeia tot femeia va fi, și va tânji după un bărbat al ei care s-o aibă în grijă, de ar avea ea și zece facultăți ! Femeia e făcută să fie jumătatea bărbatului, asta e, și tot feminismul din ultimul secol nu poate schimba chestia asta… care e genetică ”!
Cam acestea ar fi – în mare – răspunsurile care ar putea fi date acestei anchete. Desigur, ele pot fi mult mai multe și variate, dar în esență, cele de mai sus cred că sunt reprezentative. Nu voi fi absurdă, și în acest sens voi spune că, posibil, chiar și cele mai misogine dintre răspunsuri ar putea fi adevărate…. prin prisma experienței de viață a bărbaților respectivi ! Desigur că există și femei – și nu puține – care nu vor putea depăși modelul feminității ”clasice”, și dintre cele care nu vor putea supraviețui fără un bărbat drept ”pilon de rezistență” . Dar, cu un amendament: nu e nici o condiționare genetică aici, ci doar una educațională.
Desigur, cunoaștem cu toții că hormonii feminini – estrogenii – sunt responsabili de hiperemotivitatea, chiar de instabilitatea emoțională e femeii în anumite condiții – dar aceasta nu este o regulă fixă și neschimbabilă ! Este ca și cum am spune că, dacă toți bărbații au o cantitate mai mare de testosteron în organism – hormonul responsabil de caracteristicile tipic masculine, și de agresivitate – atunci, toți bărbații sunt agresivi ! Și deci, nu pot fi de încredere în posturile de conducere, sau în cele ce implică  sarcini de finețe, sau în munca cu publicul.🙂
Deci, nu trebuie să cădem în capcana clasificărilor pur biologice ! Ființa umană este mult mai complexă, și ceea ce o determină în cel mai înalt grad, este spiritul, sau conștiința. Tocmai de aceea, ceea ce credem și voim de la noi, de la ceilalți și de la viață – sau, ceea ce suntem învățați să credem și să voim – au o importanță mult mai mare decât orice condiționare biologică. Este, în esență, aceeași discuție despre cine are rolul preponderent în devenirea ființei umane: ereditatea, sau educația. Și, toate studiile practice au arătat că educația este definitorie.
Dacă nu mă credeți, să ne amintim de cazul acelor copii crescuți de lupi. Ei aveau o genetică perfectă moștenită de la părinții lor, fără boli sau deficiențe fizice sau psihice. Și totuși, traiul alături de lupi i-a transformat în mici animale, care atunci când au fost aduse înapoi în civilizație, nu au mai putut fi recuperate total. Nici măcar nu au mai învățat să vorbească, și au murit peste câțiva ani.
Desigur, există și cazuri inverse, de copii cu boli genetice invalidante recuperați în mod uimitor și înduioșător, sau chiar de animale care, trăind alături de oameni, și-au dezvoltat la maximum inteligența și capacitatea de a comunica. Toate aceste exemple demonstrează același lucru: educația, felul cum ne modelăm gândirea și convingerile, este definitorie pentru devenirea noastră.
Ca să ne întoarcem la tema noastră: femeia de mâine va fi deci un om nou, liber, cu desăvârșire liber, pentru că gândirea ei va fi liberă ! Secolele de oprimare și condiționare a femeii înspre rolul de ”animal credincios de casă”, fără aspirații mai mari, și fără dorința de a se instrui, sau de a fi de folos și în alt fel societății decât prin rolul de mamă și stăpână a casei, vor fi înlăturate din conștiința ei.
În acest sens, se punea întrebarea (ipocrită):  de ce nu au existat genii și inventatori în științe și dintre femei. Dar, dacă privim măcar puțin în istorie, răspunsul este evident ! Pentru că femeii, pur și simplu, i s-a refuzat accesul la instruire, și chiar la a-și decide cursul propriei vieți. Nu numai că i s-a refuzat, dar a fost și boicotată, umilită, distrusă atunci când încerca să iasă din tiparul bine-cunocut. Câte tragedii  nu au cunoscut veacurile, neînscrise în nici un registru, și neplânse nici mâcar de Biserică !
Din antichitate și până în Epoca Modernă, singurul rol posibil pentru o femeie era acela de soție și mamă. Mai exista doar excepția celor care alegeau mânăstirea – o modalitate unică pentru o femeie de a se elibera de regulile societății, sau chiar de a avea un cuvânt de spus în această societate, dacă ajungea stareță sau o mare nevoitoare – sau, o altă excepție: cea a curtezanelor. În rest, nu mai exista nici o altă opțiune. Fetele bătrâne, și cele care refuzau prea mulți pretendenți, sau care nu se supuneau deciziei părinților sau tutorilor în privința căsniciei, erau ostracizate de societate, sau în cel mai bun caz, privite cu milă și tolerate ca niște infirme. Pe drept cuvânt, se putea spune că nu mai aveau nici un viitor, pentru că femeii i s-a refuzat mult timp dreptul la muncă, și la a-și câștiga existența. (Afara de a fi profesoare au guvernante, dacă erau de condiție bună).
În aceste condiții, cum se putea gândi femeia la abstracțiuni din fizică sau matematică, atunci când viața sa era strict ”parcelată”, și dacă îndrăznea să treacă puțin ”dincolo de linie” era întâmpinată de cele mai grave consecințe ? Dimpotrivă, începând cu secolul XIX, atunci când femeii i s-au acordat unele drepturi, ea a început să gândească mai liber, și să se preocupe și de alte lucruri decât ”casă-bărbat-gura lumii”. Unele au devenit chiar oameni de știință – dovadă Marie Curie, sau Ana Aslan la noi. Pe la începutul sec. XX. când Ana Aslan a îndrăznit să se înscrie la Facultatea de Medicină din București, a fost prima femeie care a făcut acest lucru –  și a întâmpinat oricum o mare de prejudecăți !  Și totuși, valoarea ei a ieșit la suprafață precum uleiul deasupra apei… Și de atunci, au urmat multe femei care s-au dedicat științelor, iar unele au luat chiar premiul Nobel. Până în prezent, există 34 de femei laureate ale premiului Nobel: http://ro.wikipedia.org/wiki/Laureate_ale_Premiului_Nobel
Nu spun aceste lucruri pentru a suscita orgolii inutile, ci pentru a dovedi, o dată în plus, cât de importantă este educația, și formarea paradigmei personale, în viața unei femei. Cât timp femeii i s-a spus, și i s-a tot repetat, că ea nu are nici o valoare fără a fi ”atașată” unui bărbat, și că singurul ei rol este acela de ”jumătate”, ea a crezut acest lucru, și s-a conformat acestui tipar. Dar, atunci când vremurile s-au schimbat, și a început să vadă și să înțeleagă că viața este mult mai complexă decât gospodăria proprie, și că ea poate avea un rol mai mare în determinarea cursului vieții decât acela de soție și gospodină, femeia s-a simțit eliberată, și a zburat mai sus decât credea cineva !
Desigur, nu vreau să se înțeleagă că postulez distrugerea familiei și a căsniciei ca instituție – departe de mine ! Vreau doar să spun că acestea trebuie reclădite pe noi baze. Vechea paradigmă: ”bărbatul este capul, iar femeia doar ajutorul său” –  nu mai este deloc actuală. Căsniciile zilei de mâine trebuie să fie clădite în respectul ambilor parteneri – deci, și a femeii zilei de mâine.  A femeii libere, care are o profesie utilă și un rol activ în societate, care se gândește la marile probleme sociale, politice și chiar filosofico-teologice ale umanității. A femeii care este parte activă în tot, și responsabilă de tot. A femeii care este un întreg în sine, și nu doar o ”jumătate” !
Care poate fi și mamă, dacă alege astfel – dar cu sprijinul și înțelegerea partenerului, pentru a-și putea îndeplini și celalalte sarcini. A femeii care nu poate fi constrânsă să aleagă între familie și profesie, sau între a fi mamă și profesie. A femeii care… poate alege și să rămână singură, dacă așa simte ea că își poate îndeplini mai bine misiunile. Pentru că, ideea de a avea neapărat un bărbat alături este una ”implantată” de societate și de educația de tip vechi, și nu o cerință fundamentală a naturii sale.
Sau, dacă alege să aibă un partener – termenul-cheie este ”alege” – ea nu va fi condiționată doar de teama de a nu rămâne singură, sau de a nu-și atrage oprobriul societății. Ci va fi o alegere bazată pe o iubire profundă, și o compatibilitate profundă.
Desigur, așa cum descriu eu lucrurile acum, această femeie a zilei de mâine este mai mult un ideal, sau, dacă ea există deja, în societatea actuală… e un mutant ! Privit cu teamă și suspiciune, ca orice ”iese din tipare”. (Precum Oblio în țara capetelor lunguiețe, sau rățușca cea urâtă.)  Dar, acești mutanți sunt primii germeni ai viitorului ! Întotdeauna trebuie să fie unii care deschid drumul, deși rolul lor nu este prea ușor. Decât dacă… spiritul lor, mentalul și emoționalul lor e atât de schimbat, încât nici măcar nu mai resimt respingerea celorlalți – sau, nu la modul dureros. Și, nu resimt nici lipsa vechiului mod de viață ! Dacă alții nu le înțeleg, aceste femei sunt destul de puternice, și  bogate interior încât lumea lor proprie să le fie de-ajuns. Și să îi poată ajuta și pe ceilalți, fără a avea nevoie de companie, sau de un răspuns oarecare.
Desigur, ar mai fi foarte multe de spus, multe aspecte de discutat, dar las aceasta pentru un alt episod.
În încheiere, pot spune doar că…  femeia poate fi tot ce alege ea să fie ! Dacă această alegere este aprobată de Sus.

 

Pentru completare: Iar femeia să asculte de bărbat (I)

                               Iar femeia să asculte de bărbat (II)


Responses

  1. Frumos blog.

  2. Mulțumesc, Anna ! Venind din partea unui scriitor, cuvintele acestea înseamnă mult. Eu nu sunt un scriitor, ci doar exprim.🙂
    Mulțumesc de trecere !

  3. Bai, nu sunt de acord cu tine dar stai sa te citesc pana la final

    • 🙂 Dacă nu ești de acord, mersi frumos că mă citești ! Cred că ești curioasă, de mă citești.
      Da* tocmai tu, rebelo, să nu fii de acord ?🙂


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Categories

Cartea cu desene

Un loc in care am stins deznadejdea si am aprins speranta! Un loc cu praf de vise implinite!

ankalavinia

...din inima, cu suflet

drumuldinmine

Salut frumusețea din tine și în tăcere îți iubesc întunericul, OM.

Bio Vivo Terapii

Vindecarea este modul de comunicare al Spiritului!

biovivoblog

Bio este viata

Haide la ţară!

Viaţa unui orăşean la ţară. Ieşirea din sistem!

IMENSITATEA IUBIRII CU MARIA BOTNARU

Port cuvântul, că-i sunt omul, care-i duce-un rost, ca pomul: Nu-i pe lume armonie mai înaltă și mai vie, ca frumoasa POEZIE! Maria BOTNARU

nou despre nou

pace si lumina - pastrati rodul vietii

Zully's Words

Citește și mergi mai departe

Muzica care sapa

This WordPress.com site is the bee's knees

Subconstientul genial

Speranta noastra spre nemurire

Trezire divina

Lumina si iubire - IUBITI-VA DRAGII MEI !!!

Alexandru V. Dan

Proza . Fantasy . Poezie . Eseu

Blogul unui om

Ești liber să trăiești.

Artele şi ştiinţele vieţii

Safiriu e sufletul meu, călător impregnat cu tainice lumi, amuş un catarg cu peri mătăsoşi, mânezi o crisalidă de cerneală.

Insula Ekklesia

Un blog pentru (tine)ri - Sa ai primavara in suflet mereu!

Genunchiul Lumii

blogolumea. strada sforii. poezie pierdută

naomikko

Have a great journey.

innerspacejournal

O revistă de explorare a frumosului din gând

WordPress.com

WordPress.com is the best place for your personal blog or business site.

%d bloggers like this: