Posted by: childagain | October 20, 2015

Cum iubim ?

Iată o întrebare simplă, ce mi-a venit în minte de ceva vreme, ca urmare a unor experiențe trăite în mod repetat. Și de mine, și de alții/altele… De parcă ar fi trebuit să învățăm ceva de acolo !
Așadar, ca să o luăm cu începutul: nu e minunat atunci când cineva se îndreaptă spre tine ca înspre ultima redută, punctul de sprijin al universului său ? Nu e grozav atunci când cineva îți dă de înțeles că ești un om minunat, întrucât ești mereu acolo ca să îl sprijini, reconfortezi, susții, alini, pentru că „eu, eu, eu am nevoie !” ”eu sunt slab și sufăr, nu pot nimic de unul singur, dar tu ești aici exact pentru asta !” ”eu, eu, eu am nevoie !”
Bine, am înțeles asta o vreme…. o lungă vreme… dar mai apoi. încotro ne îndreptăm?  Când va fi vorba și de mine vreodată – adică, de celălalt termen al ecuației ? Ei, asta nu știu, cum de poți fi atât de neînțelegătoare?  Nu știi că eu nu pot nimic, eu sufăr, eu, eu, eu…
Cred că e de la sine înțeles că povestea/poveștile se încheie aici. Sau, dacă nu se încheie, continuă cu un singur personaj…
Ceea ce am vrut să spun – poate, pentru cei mai tineri, și care ar putea fi puși în fața unei asemenea situații – este că… fiecare trebuie să tragă singur concluziile!  Nu dau sfaturi, nu am pretenția de mentor, eu doar prezint niște fapte, niște triste fapte. Poate pentru unii, o asemenea situație ar putea fi o capcană, pentru alții, o învățătură. Dar oricum ar fi, e mai bine să se știe că asemenea situații există, și că… aduc fericirea pe care ne-o putem închipui !
În rest, cum iubim ? Cred că, fiecare după puterile și măsura noastră. Dar mai întâi, ca să spunem că există iubire, trebuie  conștientizăm cealaltă persoană – adică, să știm că există cineva dincolo de noi, diferit de noi, cu propriile lui nevoi. Cât timp nu vedem asta, cred că purtăm, de fapt, un lung monolog. Și vom trece prin viață ca prin vis – un vis în care noi suntem mereu subiectul, iar ceilalți doar obiecte. Dar, asta nu ne va face fericiți, ba chiar dimpotrivă ! Vom suferi mereu că obiectele nu ni se potrivesc, ne rănesc, se strică. Vom suferi că lumea se încăpățânează să nu fie pe măsura noastră. Dar, nici măcar o clipă nu ne va trece prin minte să încercăm și noi, măcar puțin, să fim pe măsura ei.
Ei, poate că acum, nu va fi chiar așa ! Poate că unii, mai tineri, se vor trezi… și vor începe să își croiască un vis împreună cu ceilalți, și nu doar cu ceilalți drept fundal ! Poate că va veni ea, primăvara…🙂

Responses

  1. frumos text Flo are in el ceva ce nu vreau sa pierd, ai putea sa-l deslusesti mai pe larg in e-mailul meu? ca tot ti-am scris ceva acolo?

    • Draga mea, voi deslusi atat cat voi putea🙂, dar in week-end. Iertare ca acum sunt pe fuga, am vrut doar sa stii ca te-am auzit !
      Tot atunci voi lua la rand si mailurile. Pana atunci, pup !


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Categories

Cartea cu desene

Un loc in care am stins deznadejdea si am aprins speranta! Un loc cu praf de vise implinite!

ankalavinia

...din inima, cu suflet

drumuldinmine

Salut frumusețea din tine și în tăcere îți iubesc întunericul, OM.

Bio Vivo Terapii

Vindecarea este modul de comunicare al Spiritului!

biovivoblog

Bio este viata

Haide la ţară!

Viaţa unui orăşean la ţară. Ieşirea din sistem!

IMENSITATEA IUBIRII CU MARIA BOTNARU

Port cuvântul, că-i sunt omul, care-i duce-un rost, ca pomul: Nu-i pe lume armonie mai înaltă și mai vie, ca frumoasa POEZIE! Maria BOTNARU

nou despre nou

pace si lumina - pastrati rodul vietii

Zully's Words

Citește și mergi mai departe

Muzica care sapa

This WordPress.com site is the bee's knees

Subconstientul genial

Speranta noastra spre nemurire

Trezire divina

Lumina si iubire - IUBITI-VA DRAGII MEI !!!

Alexandru V. Dan

Proza . Fantasy . Poezie . Eseu

Blogul unui om

Ești liber să trăiești.

Artele şi ştiinţele vieţii

Safiriu e sufletul meu, călător impregnat cu tainice lumi, amuş un catarg cu peri mătăsoşi, mânezi o crisalidă de cerneală.

Insula Ekklesia

Un blog pentru (tine)ri - Sa ai primavara in suflet mereu!

Genunchiul Lumii

blogolumea. strada sforii. poezie pierdută

naomikko

Have a great journey.

innerspacejournal

O revistă de explorare a frumosului din gând

WordPress.com

WordPress.com is the best place for your personal blog or business site.

%d bloggers like this: